Seara de Gală a solidarităţii – 22 de brazi intră în licitaţie, pentru cel mai mare eveniment de caritate al anului
• în 2022, un brad a fost licitat contra sumei de 100.000 de euro, alţi trei brazi unicat au fost adjudecaţi cu peste 50.000 de euro fiecare
Pentru a 23-a ediţie succesivă, Festivalul Brazilor de Crăciun îşi deschide porţile şi aduce pe scenă 22 de creaţii unicat, brazi cu poveste, ce vor fi licitaţi în seara de Gală din 8 decembrie, organizată în parteneriat cu Muzeul Naţional de Artă al României. La ediţia din 2022, s-au strâns fonduri de peste 800.000 de euro, patru brazi reuşind performanţa de a fi adjudecaţi cu peste 50.000 de euro fiecare.
Organizaţia Salvaţi Copiii România spune poveştile celor 22 de brazi unici, care vor asigura fondurile necesare accesului la educaţie pentru cei mai vulnerabili dintre noi: ancheta organizaţiei arată că 95% dintre familiile care se confruntă cu sărăcia nu mai au bani de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copii. De-a lungul celor 22 de ediţii anterioare au fost colectate fonduri în valoare de peste 8 milioane de euro: 211.127 de copii din medii sociale vulnerabile au primit ajutor pentru integrarea socio-educaţională. În cadrul ediţiei din 2022 a Festivalului Brazilor de Crăciun, brazii concepuţi şi donaţi de către designeri şi artişti celebri din România au fost licitaţi cu sume cuprinse între 7.000 şi 100.000 de euro, de companiile care şi-au asumat rolul de actori majori ai responsabilităţii sociale. În total, suma strânsă a fost de 820.000 euro din licitaţia brazilor, vânzarea biletelor de tombolă şi sponsorizări. Cel mai râvnit brad în 2022 a fost cel creat de Răzvan Luca & UNTOLD, „Magia vieţii reale”, adjudecat contra sumei de 100.000 euro, de Kaufland România.
Următorii brazi licitaţi au fost: „Povestea spiriduşilor de Crăciun” – bradul Salvaţi Copiii, creat cu sprijinul Ştefaniei Mircea – 51.000 euro; „WOMAN LIFE FREEDOM”, creat de Omid Ghannadi & Victor Firan – 50.000 euro; „Acasă pentru toţi copiii din România”, creat de Simona şi Gabriel Gherasim – Gallantique Boutique – 50.000 euro. „Cea mai mare reuşită a Festivalului Brazilor de Crăciun este felul în care oamenii de bine, designeri, artişti, susţinători, se mobilizează pentru cauza celor mai vulnerabili dintre noi: copiii care sunt nevoiţi să ducă o luptă zilnică pentru a putea merge la şcoală, pentru a putea citi, pentru a se putea forma intelectual şi social. Suntem mereu surprinşi de forţa solidarităţii şi ea rămâne resursa care ne dă curaj, nouă şi copiilor, să construim o lume mai bună cu fiecare an”, a precizat Gabriela Alexandrescu, preşedintele executiv al Salvaţi Copiii România.
Brazii Ediţiei 2023: 8 decembrie, marea seară a carităţii
Gheorghe Fikl a creat Bradul roşu de aur: o stilizare în volum abstract a unui „brad de hârtie” din copilăria artistului, care, adeseori, îşi desena şi îşi colora singur bradul de Crăciun. În oricare formă, amintirea a rămas intensă şi un prilej de bucurie şi încredere în binele care ne susţine întotdeauna în seara de Crăciun. Constantin Alexandru Marinete a realizat bradul „A fost odată”, o sculptură începută de Constantin Marinete – tatăl şi finalizată de Constantin Al. Marinete – fiul, prin care este stilizată puterea încrederii şi a dragostei cu care cei mari îi învestesc pe copii; Doina Levintza – un brad unicat, care pune în poveste bucuria sărbătorii; Omid Ghannadi & Zoli Tóth – bradul CANDOARE, o lucrare despre puterea cuvintelor, un mic ciob de sticlă prin care să ne uitam un pic în noi, la noi, la cuvintele care ne înconjoară; Laura Hîncu – bradul Aur viu, o expresie a speranţei că, prin eforturile noastre colective, putem crea un impact pozitiv asupra planetei şi asupra vieţilor celor care au nevoie de sprijin; Lemon Interior Design – bradul LEGO LIFE, realizat din piese magice de LEGO, conceptul are la bază inspiraţia pe care o găsim în copii, potenţialul şi unicitatea fiecăruia. Asamblarea pieselor reprezintă o metaforă pentru diversitatea şi individualitatea copiilor care ne inspiră în fiecare zi; Endorphin Lab – Adonis Enache & Atelier Dual – Bradul cu Poveşti, fiecare ramură poartă în ea nu doar ornamente, ci întregi lumi şi aventuri. Bradul cu Poveşti reprezintă un simbol al generozităţii şi solidarităţii, iar fiecare rădăcină a sa este ancorată în dorinţa de a face lumea mai luminoasă pentru fiecare suflet; Dhaniel Nora, cu sprijinul SEPHORA – bradul Îngerul, puterea binelui de a avea grijă de noi; UNTOLD CREATIVE TEAM – bradul Metamorphosis, care vorbeşte despre renaşterea conexiunilor dintre oameni, protejate ca prin magie de aripa unui Phoenix. O întoarcere la noi, la noi începuturi, la echilibru, o aducere aminte că apropierile dintre suflete aprind spiritul Crăciunului; Simona & Gabriel Gherasim – Gallantique Boutique – bradul Îngeri păzitori pentru copii, ce spune povestea îngerilor care îi veghează zi de zi pe copii, cu grijă şi cu iubire infinită. Un înger pentru fiecare copil este, de fapt, scânteia pentru care luptăm; Mihai Popescu & Twins Studio – bradul Laolaltă, printat 3D la dimensiuni mari, singurii din România cu acces la această imprimantă de mari dimensiuni, cu materiale reciclate şi răşini ecologice; Architectural Christmas – Ana Mohonea Daia & Maria Mohonea – Cheia Crăciunului – O cheie este un mijloc de a deschide sau de a închide un drum. De cele mai multe ori o cheie păzeşte ce avem mai valoros. Cheia este un obiect atât de mic prin care putem oferi ceva important pentru fiecare dintre noi. Cheia Crăciunului este nădejdea de mai bine; Studium on Space, cu sprijinul Edenholz Residence – bradul Forme cu fond, o instalaţie despre întrunirea spiritelor dincolo de resurse şi instrumente, o lucrare despre prilejuri ale punerii în comun şi ale apropierii;
Arh. Roxana Dan & Lisa & Co. – bradul Stare de spirit: importanţa liniştii interioare, a comunităţii şi a comuniunii; importanţa fiecărei zile, căci prilejul de a fi împreună există necontenit la fiecare pas; Diana Nicolaie & Ela Crăciun – bradul Holy spirit. Multe dintre tradiţiile noastre memorabile şi de durată de Crăciun includ diferite tipuri de lumini – lumini pe copaci, lumini în şi pe casele noastre, lumânări pe mesele noastre. Bradul este realizat dintr-o placă de beton, pentru a crea antiteza între materialul rece folosit şi lumina care aduce căldură; Iulia Totoianu & Libris – bradul Înfofolitu’, un simbol al grijii, realizat cu gândul la copiii ale căror greutăţi sunt mai mari decât orice cazemată sau furtună de zăpadă, decât orice bulgăre primit acolo unde fularul nu ajunge şi nu acoperă micile feţe îngheţate. Înfofolitu’ este prietenul copiilor nemângâiaţi şi are câte un fular pentru orice micuţ care nu cunoaşte căldura, confortul şi siguranţa oferite de părinţi; Summer Well Creative Lab x Kaustik – Xmas Tree Dreaming of Summer, o creaţie unică şi fantezistă care aduce sărbătorilor de iarnă din magia zilelor fierbinţi de vară; Smiley & HaHaHa Production – Bradul de ACASĂ. Anul acesta, Smiley şi HaHaHa Production propun o instalaţie care vorbeşte întocmai despre puterea şi frumuseţea gestului de a salva şi proteja copiii. Transformată într-un cântec ce aminteşte de cutiile muzicale, piesa „Acasă” ţine confort brăduţului natural, protejat de o piramidă transparentă, reprezentând grija de care suntem datori noilor generaţii; Ovidiu Buta şi MARA & TOM – bradul Let it Play. Creativitatea nu este doar apanajul geniilor sau artiştilor. Dimpotrivă, este un suport esenţial pentru orice proces de învăţare şi dezvoltare şi formează adulţii de mai târziu. Pentru a reuşi în viaţă, trebuie să începi prin a învăţa să te joci; Nicu Bocancea & Florăria Iris – Sărbătoarea e întotdeauna despre bine; Adela Pârvu – Bucuria magiei e mereu unică; Salvaţi Copiii, cu sprijinul Ştefaniei Mircea – bradul Sunete magice de Crăciun, creat din instrumente muzicale şi decoraţiuni de Crăciun. Bradul vine însoţit de tablouri pictate de copii, care se vor oferi licitatorilor.
Comitetul de organizare este format din: Florentina Costea, Andreea Nicoleta Deliu-Pasol, Omid Ghannadi, Amalia Năstase, Dhaniel Nora, Andreea Raicu şi Gabriela Alexandrescu.
Context
Criza costului vieţii a afectat în mod semnificativ categoriile sociale vulnerabile: majoritatea covârşitoare (95%) a familiilor ai căror copii sunt integraţi în programele educaţionale ale Organizaţiei Salvaţi Copiii România nu mai pot acoperi nevoile de bază, cum ar fi: tratamente medicale, alimente şi îmbrăcăminte pentru copii. Astfel, în decursul ultimului an, 71% dintre familiile vulnerabile s-au văzut nevoite să renunţe la cheltuielile cu îmbrăcămintea şi încălţămintea, în vreme ce 24% au redus din cheltuielile cu alimentele, arată datele unei anchete sociologice derulate de Salvaţi Copiii România.
Cele mai multe dintre familiile beneficiare ale programelor Salvaţi Copiii România (51,58%) au un venit de sub 400 lei/membru de familie, 32,48% dintre familii declară un venit sub 600 lei/membru de familie şi doar 15,9% afirmă că venitul pe membru de familie depăşeşte 600 lei.
Organizaţia Salvaţi Copiii şi-a intensificat în anul 2023 programele de prevenire a abandonului şcolar, reintegrare şcolară şi sprijin socio-educaţional pentru copiii victime ale sărăciei şi dedică cea de-a 23-a ediţie a prestigiosului Festival al Brazilor de Crăciun strângerii de fonduri pentru susţinerea educaţiei copiilor vulnerabili. 75% dintre copiii participanţi la programele de educaţie remedială au înregistrat progres şcolar bun şi foarte bun.
Cum stă România: date cheie despre bunăstarea copilului şi accesul la servicii sociale
Riscul de sărăcie sau de excluziune socială a crescut pentru copiii din Uniunea Europeană cu 0,4 puncte procentuale, de la 24,0%, la 24,4%, între 2020 şi 2021, cu rata cea mai ridicată în România – 41,5%, urmată la distanţă de Spania – 33,4%, în vreme ce în Finlanda şi Danemarca a fost cel mai scăzut, în 2021 (13,2% şi respectiv 14%), potrivit Eurostat. În România, riscul de sărăcie sau de excluziune socială este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1% în oraşele mari, 30,7% în urbanul mic şi suburbii şi 50,1% în zonele rurale. În 2021, peste 1,5 milioane de copii din România (41,5% din numărul total al copiilor) creşteau în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Testele naţionale, organizate în 2022, cu scopul de a depista problemele timpurii de alfabetizare, arată rezultate slabe la învăţătură în şcolile din România. Rezultatele arată că doar 11% dintre elevii cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani sunt cititori fluenţi, în timp ce 42% dintre elevi sunt calificaţi drept „nefuncţionali”, ceea ce se apropie de analfabetism.
Ramona BUTNARIU
