Rata șomajului în Ialomița scade ușor la sfârșitul lunii octombrie 2025
La sfârșitul lunii octombrie 2025, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Ialomița a înregistrat o ușoară scădere a ratei șomajului comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Conform datelor oficiale, rata șomajului a ajuns la 5,72%, cu 0,14 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în octombrie 2024.
În evidențele AJOFM Ialomița figurau la finele lunii 4.485 de persoane fără loc de muncă, dintre care 2.168 erau femei. Dintre aceștia, 681 beneficiau de indemnizație de șomaj, iar restul de 3.804 erau șomeri neindemnizați. Analiza pe mediul de rezidență arată că majoritatea șomerilor provin din mediul rural – 3.272 de persoane, în timp ce 1.213 sunt din mediul urban.
Structura șomajului pe grupe de vârstă
Din totalul persoanelor înregistrate, cei mai numeroși sunt șomerii cu vârsta peste 55 de ani (1.282 persoane), urmați de grupa 40-49 ani (1.094 persoane) și 50-55 ani (745 persoane). Tinerii sub 25 de ani reprezintă 426 de persoane, iar cei între 25-29 ani numără 231, în timp ce grupa 30-39 ani cuprinde 707 persoane. Din perspectiva studiilor, cei mai mulți șomeri sunt absolvenți de învățământ gimnazial, reprezentând 39,42% din total. Urmează absolvenții de învățământ primar sau persoane fără studii (34,51%), iar șomerii cu studii profesionale de arte și meserii reprezintă 13,43%. Absolvenții de învățământ mediu și postliceal se ridică la 11,1%, iar cei cu studii superioare reprezintă doar 1,54% din totalul șomerilor înregistrați.
Ocupabilitatea șomerilor: provocare pentru piața muncii
AJOFM Ialomița a realizat și profilarea persoanelor înregistrate, pentru a stabili gradul de ocupabilitate. Astfel, 291 persoane sunt considerate foarte greu ocupabile, 2.153 greu ocupabile, 1.940 mediu ocupabile, iar 101 persoane sunt ușor ocupabile. Această clasificare sprijină strategia agenției în adaptarea serviciilor și programelor de formare profesională pentru șomerii din județ.
Datele AJOFM Ialomița arată o ușoară îmbunătățire a situației pe piața muncii, dar și necesitatea continuării programelor active de ocupare și recalificare, în special pentru persoanele greu și foarte greu ocupabile.
Marius BĂDRĂGAN
