Fenomenul copiilor dispăruți în România, un semnal de alarmă socială
Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți, marcată anual pe 25 mai, readuce în atenția publică o realitate tulburătoare: în România, fenomenul dispariției minorilor capătă proporții îngrijorătoare. Astfel, în perioada 20 mai 2024 – 20 mai 2025, Poliția Română a înregistrat 9.548 de sesizări privind copii dispăruți, potrivit datelor furnizate la solicitarea Organizației Salvați Copiii România. Peste 60% dintre aceste cazuri sunt plecări voluntare, în special din locuințele sociale, căminele școlare sau centrele Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC).
Cifrele oferite de Inspectoratul General al Poliției Române arată că cele mai multe sesizări, în număr de 7.290, îi privesc pe adolescenții cu vârste între 14 și 17 ani. Un aspect deosebit de grav este însă și numărul de peste 100 de dispariții înregistrate la copii cu vârste sub 5 ani. În prezent, 482 de cazuri sunt încă active, dintre care 339 se referă tot la adolescenți.
Cauzele din spatele disparițiilor
Potrivit experților organizației Salvați Copiii, aceste plecări nu sunt simple acte de rebeliune, ci reflectă traume profunde, dezechilibre emoționale și experiențe negative trăite de copii. Printre cele mai frecvente motive care îi determină pe minori să fugă se regăsesc conflictele familiale, cum ar fi abuzul, neglijența sau violența domestică. Suferința emoțională joacă și ea un rol esențial, copiii simțindu-se respinși, singuri sau neînțeleși. Presiunea școlară, dificultățile academice, bullyingul sau excluderea socială contribuie la starea de vulnerabilitate. În perioada adolescenței, nevoia de independență și libertate îi poate împinge pe unii copii să fugă. Nu în ultimul rând, influențele negative din anturaj îi pot determina să ia decizii periculoase. Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România, subliniază că „atunci când un copil dispare de acasă, trebuie să ne uităm la cauzele din mediul lui de viață – familie, școală, anturaj – pentru a-l putea găsi cât mai repede și în siguranță. Fuga este adesea un semnal de alarmă”.
Alexandra Tomescu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, atrage atenția asupra unui aspect grav: victimizarea minorilor care au fugit. O parte din abuzurile sexuale comise asupra minorilor au ca victime copiii care au părăsit centrele sau familiile. Prădătorii simt vulnerabilitatea acestor copii, le câștigă încrederea și îi transformă în victime. Deși condamnările sunt severe, de peste 20 de ani, traumele copiilor rămân adânci, iar, în multe cazuri, aceștia se întorc în același mediu abuziv, ceea ce duce la repetarea situației. Cele mai multe sesizări privind copiii dispăruți au fost înregistrate în București, în toate cele șase sectoare, dar și în județele Bistrița-Năsăud, Iași și Constanța.
Ce face societatea?
Salvați Copiii România derulează programe esențiale pentru prevenție și educație. Copiii învață despre drepturile lor, cum să recunoască și să raporteze comportamentele abuzive. Părinții sunt învățați cum să comunice eficient, cum să recunoască semnele de abuz și să aplice metode de parenting pozitiv. Profesorii beneficiază de formare în recunoașterea și raportarea formelor de violență și abuz.
Organizația este membră a rețelei Missing Children Europe, o federație care reunește 32 de organizații din 27 de țări. De asemenea, coordonează linia telefonică de urgență 116 000, disponibilă non-stop, unde familiile pot primi sprijin psihologic, social și juridic. La nivel european, se înregistrează anual peste 250.000 de cazuri de copii dispăruți. Numai anul trecut, linia de urgență 116 000 a primit peste 120.000 de apeluri. Este un semnal clar că fenomenul este deosebit de grav și că este nevoie de o reacție susținută, cu resurse adecvate și cooperare între instituții.
Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți nu este doar o zi de comemorare, ci și un apel pentru acțiune. Este responsabilitatea întregii societăți să asigure un mediu sigur, protector și empatic pentru toți copiii.
Gabriel MICU
