Cât ne costă Parlamentul României într-o țară cu buget insuficient pentru pensii și burse
Într-o perioadă în care autoritățile invocă constant lipsa banilor pentru salarii, pensii, burse sau investiții publice, Parlamentul României funcționează într-un ritm financiar amețitor. Cu un total de 466 de parlamentari, instituția consumă zilnic resurse impresionante din bugetul de stat. Calculele arată că fiecare minut de funcționare al Parlamentului costă 1.375 de euro. Într-o zi obișnuită de lucru, statul român alocă peste 453.000 de euro pentru a susține activitatea legislativă.
Românii care sunt îndemnați să „strângă cureaua” susțin, prin taxe și impozite, un sistem parlamentar scump și adesea ineficient. Pentru anul bugetar 2025, Parlamentul României beneficiază de un buget total de 828,9 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 165,5 milioane de euro. Din această sumă, Camera Deputaților primește 551 de milioane de lei, iar Senatul – 277,94 milioane lei.
Deși la prima vedere bugetele celor două camere par mai mici decât în anii anteriori, scăzând cu 13,6% în cazul Camerei Deputaților și cu 21,7% în cazul Senatului comparativ cu anul 2024, sumele rămân uriașe raportat la contextul general al economiei și la resursele disponibile pentru cetățeni. Aceste fonduri reprezintă, de fapt, credite bugetare angajate, adică plafonul maxim al cheltuielilor care pot fi realizate în cursul anului viitor.
Cum se împart banii: salarii, servicii și investiții
La Camera Deputaților, 374,7 milioane de lei – adică 68% din buget – sunt direcționați către cheltuielile de personal. Alte 78,8 milioane de lei, reprezentând 14% din total, sunt destinate achiziției de bunuri și servicii. În plus, 50 de milioane de lei vor merge către investiții și reparații capitale. În oglindă, Senatul va aloca 195,2 milioane de lei, adică 70% din bugetul său, pentru salarii și sporuri, iar 30,4 milioane lei pentru bunuri și servicii. Restul banilor vor acoperi diverse cheltuieli administrative sau de întreținere.
Raportat la activitatea zilnică, funcționarea Parlamentului presupune costuri semnificative. Potrivit estimărilor, doar salariile și beneficiile aparatului parlamentar însumează 1,56 milioane lei în fiecare zi, echivalentul a peste 312.000 de euro. Însă cheltuielile totale ale instituției depășesc 2,27 milioane lei pe zi, adică aproximativ 453.000 de euro. Asta înseamnă că, într-o oră de funcționare, Parlamentul „înghite” peste 95.000 de lei, adică în jur de 19.000 de euro. Lunar, bugetul necesar pentru funcționarea celor două camere ajunge la 69 de milioane de lei, adică 13,8 milioane de euro. Dacă luăm în calcul doar zilele lucrătoare, estimate la 251 pe an, și un program de opt ore pe zi, cifrele devin chiar mai spectaculoase. Statul român cheltuiește 3,3 milioane de lei în fiecare zi de lucru, adică în jur de 660.000 de euro. Ora de funcționare a Parlamentului costă 412.890 lei – echivalentul a 82.470 euro – iar un singur minut de activitate parlamentară înseamnă 6.883 lei, adică 1.375 euro.
Costul unui mandat parlamentar: peste 1,4 milioane de euro
Pe termen lung, costurile devin și mai greu de digerat. Pentru un singur parlamentar, statul român plătește aproximativ 7,1 milioane de lei pe durata unui mandat de patru ani. Aceasta echivalează cu aproximativ 1,42 milioane de euro. În această sumă sunt incluse salariile, sporurile, cheltuielile administrative și cele instituționale.
Salariul net de bază pentru un parlamentar român este de aproximativ 11.000 de lei pe lună. Pentru liderii de grupuri parlamentare, veniturile pot ajunge la 13.000 de lei lunar. Aceste sume nu includ, însă, indemnizațiile forfetare și beneficiile suplimentare de care aleșii se bucură în exercitarea mandatului.
La toate acestea se adaugă cheltuielile pentru birourile parlamentare din teritoriu, care pot fi decontate în limita a 30.000–35.000 de lei pe lună. Acești bani acoperă chirii, utilități și salarii pentru personalul angajat local. În plus, fiecare parlamentar primește o diurnă de 400 de lei pe zi pentru participarea la ședințele de plen și comisii. Chiria lunară pentru o locuință în București, tot decontată din bani publici, este de cel puțin 10.000 de lei. La toate acestea se adaugă transportul gratuit cu trenul și avionul (un zbor dus-întors pe lună), deconturile de combustibil, abonamentele telefonice și alte facilități.
Într-un astfel de peisaj financiar, românii sunt nevoiți să accepte explicații oficiale privind imposibilitatea majorării pensiilor, întârzierea plăților pentru burse școlare sau amânarea unor investiții esențiale în educație și sănătate. În timp ce milioane de cetățeni își calculează cu grijă fiecare leu, Parlamentul României funcționează într-un regim de cheltuieli care ridică mari semne de întrebare cu privire la eficiență, responsabilitate și solidaritate față de contribuabilul român.
Marius BĂDRĂGAN
