WWF România avertizează că Planul Național Social pentru Climă riscă să nu răspundă nevoilor celor mai vulnerabili
Fondul Mondial pentru Natură solicită transparență și coerență în elaborarea unui document crucial pentru combaterea sărăciei energetice.
În contextul elaborării Planului Național Social pentru Climă (PNSC), care trebuie transmis Comisiei Europene până la finalul lunii iunie, WWF România își exprimă îngrijorarea față de lipsa de transparență, coerență și eficiență în procesul de consultare și formulare a măsurilor incluse în acest document strategic.
România este unul dintre principalii beneficiari ai Fondului Social pentru Climă, cu o alocare estimată la până la 6 miliarde de euro pentru perioada 2026–2032. Aceste fonduri sunt destinate sprijinirii gospodăriilor vulnerabile afectate de creșterea prețurilor la energie și transport. WWF România avertizează însă că, fără o abordare transparentă și participativă, aceste resurse riscă să fie folosite ineficient sau să nu ajungă la categoriile sociale cele mai afectate. Deși WWF a fost implicată activ în calitate de membru al grupului de lucru interinstituțional și a salutat inițiativa organizării unor ateliere bilunare, procesul s-a dovedit limitat și ineficient. Din iulie 2024 și până în prezent au avut loc doar patru întâlniri, iar timpul dedicat discuțiilor a fost insuficient. Mai grav, nu a fost creat un mecanism clar de integrare sau răspuns la propunerile venite din partea organizațiilor participante. Orieta Hulea, director general WWF România, a declarat că lipsa unui feedback clar privind propunerile primite, combinată cu un proces tehnic accelerat, riscă să excludă tocmai acele măsuri care ar sprijini grupurile cele mai afectate de tranziția energetică.
WWF a transmis o scrisoare oficială către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), solicitând clarificări privind modificările operate în lista de măsuri incluse în PNSC. Organizația semnalează eliminarea unor intervenții esențiale, precum înlocuirea sobelor ineficiente din locuințele rurale și submăsurile privind organizarea în comunități energetice, care inițial fuseseră incluse în componentele legate de surse regenerabile și eficiență energetică. În condițiile în care 84% dintre beneficiarii ajutoarelor pentru încălzire în 2023 se încălzesc cu lemne de foc, iar 93% din fondurile publice alocate au fost direcționate către aceștia, excluderea acestor măsuri este cu atât mai îngrijorătoare.
WWF solicită explicații privind raționamentul eliminării acestor intervenții, informații despre alternativele propuse pentru sprijinirea gospodăriilor care folosesc lemn de foc și clarificări privind intenția MIPE de a organiza o dezbatere publică reală și de a supune planul unei evaluări strategice de mediu. În sprijinul unui plan eficient și echitabil, WWF a transmis autorităților o serie de recomandări concrete. Printre acestea se numără renovarea energetică a locuințelor din zonele rurale și urbane mici, cu utilizarea de materiale naturale și eficiente, sprijinirea accesului la surse regenerabile de energie, înființarea de comunități energetice și reformarea sistemului de subvenții pentru încălzire.
WWF România atrage atenția că, fără o abordare sistemică și incluzivă, Planul Național Social pentru Climă riscă să devină un simplu document birocratic, deconectat de nevoile reale ale populației vulnerabile și de provocările reale ale tranziției verzi.
România are șansa să transforme tranziția energetică într-o oportunitate de justiție socială, dar acest lucru nu va fi posibil fără responsabilitate, deschidere și un dialog autentic între autorități și societatea civilă.
Gabriel MICU
