Statul se împrumută la dobânzi crescute de aproape 8% pe an

Luni, statul român a contractat un nou împrumut de 400 de milioane de lei, cu scadența în aprilie 2035, acceptând să plătească o dobândă medie anuală de 7,83%. Marți, suma a fost completată cu încă 32 de milioane de lei, la același randament mediu. Aceste tranzacții evidențiază o tendință ascendentă a dobânzilor pe care statul este dispus să le plătească pentru a-și asigura necesarul de finanțare, o situație care reflectă și dinamica pieței secundare de la Bursa de Valori.
Necesarul mare de finanțare al statului, care în acest moment se împrumută direct de la băncile comerciale, are implicații semnificative asupra economiei. Una dintre consecințele directe este influențarea nivelului indicilor ROBOR (Ratele Ofertei Interbancare București), care se așteaptă să se apropie treptat de randamentele anuale ale titlurilor de stat cu scadențe sub un an. Acest fenomen va avea un efect în lanț asupra costurilor de împrumut pentru populație și întreprinderi. Indicile ROBOR este un factor cheie în determinarea costurilor creditelor, mai ales pentru cele contractate înainte de mai 2019. Marți, indicele ROBOR la trei luni a stagnat la 5,95%, cel la șase luni s-a oprit la 6,01%, iar cel la 12 luni a ajuns la 6,11%. Aceste valori, deși relativ stabile în ultima perioadă, sunt susceptibile să crească pe măsură ce dobânzile la împrumuturile statului continuă să urce. În plus, indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat prin Ordonanța de Urgență 19/2019, va fi, la rândul său, afectat de aceste creșteri. Acest lucru va duce la scumpirea creditelor, mai ales în contextul în care Banca Națională a României (BNR) menține dobânda de politică monetară la 6,50%, în timp ce inflația fluctuează în jurul valorii de 5%.
Pe termen scurt, creșterea dobânzilor la împrumuturile statului va continua să exercite presiune ascendentă asupra indicilor ROBOR și IRCC. Acest lucru va face ca creditele, în special cele ipotecare, să devină mai scumpe pentru consumatori. Pe termen mediu, dacă tendința de creștere a dobânzilor se menține, este posibil ca BNR să reevalueze politica sa monetară, ceea ce ar putea duce la ajustări suplimentare ale dobânzilor de referință. Împrumuturile statului la dobânzi tot mai mari nu sunt doar un semnal al necesității de finanțare, ci și un factor care influențează întreaga economie. Creșterea costurilor de împrumut pentru stat se va reflecta, în cele din urmă, în portofelul fiecărui consumator, mai ales în contextul unor credite ipotecare sau de consum. Este esențial ca autoritățile să monitorizeze atent aceste evoluții și să ia măsuri pentru a menține un echilibru între necesitățile de finanțare ale statului și impactul asupra economiei naționale.

Radu GEORGESCU

CATEGORII
Împărtășească Acest

COMENTARII

Wordpress (0)
Disqus (0 )