Șomajul în Ialomița, în ușoară scădere la final de 2025
Rata șomajului înregistrat în județul Ialomița a ajuns la 5,94% în luna decembrie 2025, potrivit datelor furnizate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Ialomița. Indicatorul este în scădere cu 0,09 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, semnalând o ușoară îmbunătățire a situației de pe piața muncii locale. La sfârșitul anului 2025, 4.659 de persoane figurau în evidențele AJOFM Ialomița ca fiind în căutarea unui loc de muncă, dintre care 2.211 sunt femei. Din totalul șomerilor înregistrați, 814 persoane beneficiau de indemnizație de șomaj, în timp ce 3.845 erau șomeri neindemnizați, categorie care rămâne majoritară și reflectă vulnerabilitatea unei părți importante a populației active.
Mediul rural, cel mai afectat de lipsa locurilor de muncă
Distribuția șomerilor în funcție de mediul de rezidență evidențiază un dezechilibru semnificativ între rural și urban. Astfel, 3.378 de șomeri provin din mediul rural, comparativ cu 1.281 din mediul urban, confirmând dificultățile persistente ale comunităților rurale în accesarea oportunităților de angajare. Analiza pe grupe de vârstă arată că cele mai afectate categorii sunt persoanele cu vârste înaintate. Șomerii de peste 55 de ani reprezintă cel mai numeros segment, cu 1.342 de persoane, urmați de cei cu vârste între 40 și 49 de ani (1.136 persoane). La polul opus se află tinerii sub 25 de ani, unde sunt înregistrați 428 de șomeri, iar în grupa 25–29 de ani – 253 de persoane. Această structură indică dificultăți sporite de reintegrare pe piața muncii pentru persoanele aflate în a doua parte a vieții profesionale, în special în lipsa recalificării sau a unor programe dedicate.
Nivelul de educație, determinant major al ocupării
Datele AJOFM Ialomița arată că șomerii cu nivel scăzut de educație sunt majoritari. 39,17% dintre persoanele fără loc de muncă sunt absolvenți de învățământ gimnazial, iar 33,72% au absolvit doar învățământ primar sau nu au studii. Alte 14,25% sunt absolvenți de școli profesionale de arte și meserii. În schimb, ponderea șomerilor cu studii medii și postliceale este de 11,29%, iar cei cu studii superioare reprezintă doar 1,57% din total, semn că nivelul educațional rămâne un factor esențial pentru integrarea pe piața muncii. În urma activității de profilare realizate de AJOFM, șomerii au fost încadrați în funcție de gradul de ocupabilitate. Astfel, 278 de persoane sunt considerate foarte greu ocupabile, 2.184 – greu ocupabile, iar 2.080 – mediu ocupabile. Doar 117 persoane sunt încadrate în categoria ușor ocupabile.
Aceste date subliniază necesitatea unor politici active de ocupare, a programelor de formare profesională și a măsurilor personalizate de sprijin, în special pentru categoriile vulnerabile, pentru ca scăderea timidă a ratei șomajului să se transforme într-o tendință sustenabilă în anii următori.
Marius BĂDRĂGAN
