„Pentru cine au fost făcute aceste proiecte? Pentru călărășeni sau pentru câțiva băieți deștepți?”

Președintele organizației județene Călărași a Amelia Giurcan, a lansat un nou val de critici la adresa administrației locale, ridicând semne de întrebare cu privire la modul în care sunt gestionate și valorificate investițiile realizate din fonduri europene în municipiul Călărași. Într-o postare publicată pe pagina sa de socializare, liderul USR vorbește despre ceea ce consideră a fi o ruptură între scopul declarat al proiectelor finanțate din bani europeni și rezultatele concrete pe care acestea le produc pentru comunitate.
În centrul mesajului său se află cazul „FrogBus”, un proiect care, în urmă cu mai mulți ani, era prezentat de administrația locală drept un element inovator pentru dezvoltarea turismului și promovarea zonei fluviale a municipiului. Potrivit Ameliei Giurcan, investiția, realizată cu fonduri europene și bani din bugetul public, nu și-ar fi atins nici până astăzi scopul pentru care a fost realizată, iar perspectiva închirierii bunurilor către un operator privat ridică întrebări serioase privind utilitatea și eficiența proiectului. „Astăzi chiar m-am întrebat care mai este rostul fondurilor europene dacă administrația publică face investiții din bani publici, sau când bunurile ajung să fie date unor privați pe sume modice, pe perioade uriașe de timp”, a scris aceasta.
În opinia liderului USR Călărași, problema nu este doar legată de un singur obiectiv, ci de un model administrativ care, spune ea, pare să se repete: autoritățile locale atrag finanțări europene consistente, contribuie din bugetele publice la cofinanțare și întreținere, organizează inaugurări și promovează proiectele drept mari realizări administrative, pentru ca ulterior exploatarea economică să ajungă în zona privată, în condiții pe care le consideră dezavantajoase pentru interesul comunității. Amelia Giurcan susține că, în cazul FrogBus-ului, situația este cu atât mai greu de explicat cu cât proiectul ar fi rămas ani la rând nefolosit, fiind ținut în garaje și devenind mai degrabă un simbol al promisiunilor nevalorificate decât al dezvoltării turistice promise. „Ținut ani de zile prin garaje, prezentat drept mare proiect european pentru dezvoltarea orașului și a turismului local, iar acum discutăm despre închirierea lui împreună cu Gara Fluvială. Sincer, eu încă încerc să înțeleg logica”, afirmă aceasta.
Liderul USR pune accent pe ceea ce consideră a fi disproporția dintre valoarea investițiilor realizate și beneficiile financiare pe care municipalitatea le-ar putea obține ulterior prin cedarea exploatării către privați. Fără a indica nume sau companii, aceasta vorbește despre existența unui mecanism prin care anumite investiții publice ajung să fie utilizate de actori economici în condiții favorabile, după ce costurile au fost deja suportate de contribuabili. „Administrația ia milioane de euro din fonduri europene, suportă partea de cofinanțare, întreținere și tot circul politic aferent, iar la final exploatarea ajunge la privat. Și nu vorbim de un parteneriat spectaculos care aduce beneficii clare comunității, ci de niște sume care par aproape simbolice raportat la valoarea investiției și la durata contractelor”, a mai transmis aceasta. În argumentația sa, Amelia Giurcan amintește și de un alt exemplu pe care îl consideră relevant: Centrul de Afaceri din Călărași. Potrivit acesteia, și în acel caz s-ar fi repetat același tipar — investiții realizate din bani publici, urmate de transferul beneficiilor operaționale către investitori privați.
Criticile formulate de liderul USR merg dincolo de legalitatea acestor proceduri, vizând în special componenta morală și administrativă a deciziilor. Ea susține că fondurile europene ar trebui să genereze efecte directe pentru cetățeni, fie prin servicii publice mai bune, venituri suplimentare la bugetul local sau facilități accesibile comunității. „Fondurile europene ar trebui să lase ceva în urmă pentru comunitate. Un serviciu public real, venituri pentru oraș, acces pentru cetățeni, dezvoltare locală. Nu doar panglici tăiate și poze la inaugurare, ca după aceea bunurile să fie cedate aproape pe nimic”, susține președintele USR Călărași. În finalul mesajului său, aceasta formulează întrebarea pe care o consideră esențială în această dezbatere: „Pentru cine au fost făcute aceste proiecte? Pentru călărășeni sau pentru câțiva băieți deștepți care primesc la cheie investiții făcute din bani europeni?”
Poziția exprimată de Amelia Giurcan readuce în atenția opiniei publice o temă sensibilă pentru administrațiile locale din întreaga țară: eficiența utilizării fondurilor europene și modul în care investițiile publice sunt administrate după finalizarea proiectelor. Deși procedurile de concesionare sau închiriere pot avea justificări administrative și economice, dezbaterea privind raportul dintre interesul public și beneficiul privat rămâne una deschisă în comunitatea locală.

Gabriel MICU