Transportul gratuit pentru elevi dispare, „Legea Bolojan” lovește în familiile vulnerabile

Începând cu anul școlar 2025-2026, mii de părinți și copii din România se confruntă cu o veste dură: transportul gratuit pentru elevi nu mai este un drept universal. Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, restrânge drastic gratuitatea navetei, menținând-o doar pentru liceeni și pentru câteva cazuri speciale.
Până acum, toate familiile cu copii școlari, indiferent de nivelul de învățământ, se bucurau de transport gratuit. Din toamnă, situația se schimbă radical. Elevii din ciclul primar și gimnazial vor fi nevoiți să suporte costurile navetei, în timp ce liceenii vor continua să beneficieze de transport gratuit între localitatea de domiciliu și cea în care învață. Pentru părinții din mediul rural, unde distanțele până la școală pot depăși 15–20 de kilometri și transportul public este limitat, măsura se traduce în costuri lunare suplimentare între 200 și 400 de lei de familie, doar pentru naveta unuia sau doi copii. În multe cazuri, aceasta reprezintă o povară financiară insuportabilă, echivalentă cu o treime din salariul mediu net al unei familii.
Legea păstrează câteva excepții pentru cei care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu sau pentru elevii care urmează cursurile unor școli speciale sau vocaționale într-o altă localitate. În aceste situații, statul va acoperi cheltuielile prin inspectoratele școlare. Însă pentru majoritatea copiilor, transportul va rămâne pe cheltuiala părinților.
Inițiatorii Legii Bolojan susțin că măsura urmărește eficientizarea cheltuielilor publice și concentrarea resurselor acolo unde este „cu adevărat necesar”, adică pentru liceenii care fac naveta între localități. Problema este că această logică ignoră realitatea din mediul rural: copiii din primar și gimnazial, nevoiți să parcurgă distanțe mari zilnic, sunt exact cei mai vulnerabili și mai expuși riscului de absenteism școlar.
Criticii Legii atrag atenția că decizia va adânci inegalitățile sociale. În loc să sprijine accesul egal la educație, statul impune o barieră financiară care poate determina familiile să-și limiteze opțiunile educaționale sau chiar să renunțe la naveta zilnică. În mediul urban, distanțele scurte fac ca impactul să fie minor, dar în satele izolate, copiii vor fi practic privați de șansa de a merge la școală în mod regulat.
Măsura a stârnit controverse în rândul părinților și profesorilor. Mulți consideră că statul, în loc să investească în transportul școlar și să sprijine comunitățile rurale, alege să taie drepturi fundamentale sub pretextul eficienței bugetare. Rezultatul este clar: o generație de elevi din rural riscă să fie dezavantajată față de colegii lor din oraș.
În concluzie, Legea Bolojan transformă transportul gratuit dintr-un drept garantat într-o facilitate selectivă. Liceenii rămân privilegiați, elevii din ciclul primar și gimnazial vor plăti pentru navetă, iar familiile vulnerabile vor suporta direct costul deciziei statului. În loc să sprijine educația și mobilitatea elevilor, legea riscă să accentueze inegalitățile și să creeze noi obstacole pentru accesul la școală.

Cristina ANDREI