Bullyingul începe din grădiniță, 85% dintre educatori confirmă fenomenul

Bullyingul nu este un fenomen izolat sau specific doar școlii primare și gimnaziale, ci apare încă din grădiniță, arată o cercetare amplă publicată de Salvați Copiii România, cu sprijinul Fundației OMV Petrom. Potrivit datelor, 85% dintre cadrele didactice din învățământul preșcolar declară că au întâlnit comportamente de bullying în grupele de copii cu care lucrează. Cercetarea integrată, intitulată „Educația socioemoțională la vârsta preșcolară. Diagnoză națională și analiza de impact a programului «Să fim prieteni – Fără bullying»”, reunește două studii majore care oferă, pe de o parte, o radiografie națională a fenomenului, iar pe de altă parte, o evaluare a eficienței unui program aplicat deja în sute de grădinițe din România.

Educația socioemoțională, recunoscută ca esențială, dar insuficient susținută

Educația socioemoțională este considerată esențială pentru dezvoltarea copiilor de vârstă preșcolară de 92% dintre educatori și 87% dintre părinți. Cu toate acestea, majoritatea actorilor implicați apreciază că sistemul preșcolar românesc nu oferă un cadru coerent și constant pentru implementarea ei. Cadrele didactice și părinții semnalează probleme recurente, precum izolarea socială, extinderea comportamentelor de bullying dincolo de spațiul grădiniței și o responsabilitate neclar delimitată între familie, instituție și comunitate. În grădinițe, cele mai frecvente comportamente problematice observate de educatori sunt tendința de control și dominare a jocului (42%), manifestările emoționale intense – furie și frustrare (34%) – și agresiunea fizică, precum lovirea sau împingerea intenționată (24%). Efectele asupra copiilor vizați sunt semnificative, cea mai răspândită consecință fiind izolarea socială: excluderea din jocuri sau refuzul participării la activități de grup.

Rezultate clare după implementarea programului

Analiza de impact a programului „Să fim prieteni – Fără bullying”, implementat în peste 270 de grădinițe, arată că intervențiile structurate, bazate pe valori și aplicate consecvent la nivel de comunitate educațională, pot produce schimbări vizibile. Astfel, 96% dintre cadrele didactice care lucrează cu această metodologie observă îmbunătățiri în bunăstarea emoțională a copiilor, iar autoreglarea comportamentală crește cu 12%. Cele mai mari progrese în rândul copiilor sunt remarcate la compasiunea față de colegi (de la 89% la 96%), comportamentul de împărțire (de la 76% la 84%) și grija față de copiii mai mici (de la 86% la 91%). Părinții confirmă, la rândul lor, schimbări importante: generozitatea copiilor crește de la 73,6% la 91%, curajul de a lua apărarea altui copil de la 82,3% la 93,1%, iar respectul față de ceilalți copii de la 84% la 93,6%.
Un alt efect major al programului este îmbunătățirea relației dintre educatori și părinți. 64% dintre specialiști constată o schimbare pozitivă în atitudinea părinților față de parteneriatul cu grădinița, iar ponderea părinților care consideră că pot sprijini mai bine integrarea copilului în grup crește cu 12%. De asemenea, sentimentul de apartenență la comunitatea de părinți crește semnificativ, de la 60% la 80%, într-un context în care, la nivel național, doar jumătate dintre părinți declară că au încredere în ceilalți părinți din grupă.

Responsabilitate împărțită și valori comune

Cercetarea evidențiază și modul în care este percepută responsabilitatea pentru comportamentele de bullying: 75% dintre respondenți indică părinții, urmați de grupul copilului (50%), copiii înșiși (48%) și cadrele didactice (42%). Faptul că 72% dintre respondenți atribuie responsabilitatea mai multor factori indică o înțelegere matură a complexității fenomenului.
În ceea ce privește valorile promovate în grădiniță, respectul ocupă primul loc atât pentru părinți, cât și pentru educatori. Diferențele apar însă la empatie și încredere: 52% dintre cadrele didactice plasează empatia pe locul doi, față de doar 19% dintre părinți, în timp ce 59% dintre părinți consideră încrederea a doua cea mai importantă valoare, comparativ cu 37% dintre educatori. „Educația socioemoțională nu este un element secundar al educației timpurii, ci fundația pe care se construiesc relațiile, siguranța emoțională și incluziunea socială. Datele acestui studiu arată clar că intervențiile realizate cu consecvență și bazate pe dovezi pot preveni escaladarea comportamentelor violente și pot crea punți reale de comunicare între părinți și educatori”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România. La rândul său, Amalia Fodor, director al Fundației OMV Petrom, subliniază impactul extins al programului: „Prin «Să fim prieteni – Fără bullying» am reușit să avem rezultate nu doar în grădiniță, ci și la nivelul familiei și al comunității, intervenind exact în momentele-cheie în care copiii învață să construiască relații și să își gestioneze emoțiile”.
Implementat la nivel național începând cu 2023, programul a instruit peste 3.600 de specialiști, a ajuns în 550 de grădinițe și a beneficiat aproximativ 60.000 de copii, demonstrând că prevenirea bullyingului poate începe eficient încă din primii ani de viață.

Cristina ANDREI