România, prinsă în capcana datoriilor, împrumuturi record pentru acoperirea deficitului bugetar
România continuă să se împumute masiv în 2025 pentru a acoperi deficitul bugetar tot mai mare și pentru a rostogoli datorii anterioare, după un an electoral 2024 care s-a încheiat fără un nou președinte ales. Consecințele promisiunilor electorale făcute de coaliția PSDNL se resimt acut în bugetul național, determinând guvernul să contracteze noi împumuturi în condiții tot mai costisitoare. Potrivit datelor oficiale, necesarul de finanțare pentru acest an se ridică la aproximativ 231 miliarde lei (circa 46 miliarde euro). Numai joi, Trezoreria a atras din piață 1,11 miliarde lei printr-o emisiune de obligațiuni scadentă în ianuarie 2026, cu o dobândă medie anuală de 6,645%. Tot joi, statul a redeschis o emisiune cu scadența în septembrie 2032, atrăgând 775 milioane lei, peste suma planificată, acceptând un randament mediu anual de 7,43%.
Pentru a acoperi marile goluri de buget, Ministerul Finanțelor apelează şi la piețele externe, planificând emisiuni de eurobonduri în valoare de 13 miliarde euro, din care 2 miliarde euro sunt necesare pentru achitarea unor obligațiuni ajunse la scadență. Primul pas a fost deja făcut la începutul lunii, când România s-a împumutat astfel: 1,25 miliarde dolari pe 12 ani, cu o dobândă de 7,5% pe an, 1,4 miliarde euro pe 5 ani, la o dobândă de 5,25% pe an și 1,4 miliarde euro pe 9 ani, cu o dobândă de 6,25% pe an.
Impactul politic asupra economiei
Instabilitatea politică din ultimele luni pune o presiune suplimentară asupra economiei, investițiilor și cursului de schimb. Această incertitudine a fost subliniată de agenția Fitch, care vineri a menținut ratingul de țară al României la BBB-, cu perspectivă negativă. Agenția consideră că actuala coaliție de guvernământ este fragilă și că viitoarea campanie prezidențială va pune presiuni suplimentare asupra stabilității fiscale.
La prezentarea ultimului raport asupra inflației, guvernatorul BNR a avertizat asupra riscurilor generate de ieșirile de capital și reducerea intrărilor de investiții: „Ne pregătim pentru un scenariu postalegeri prezidențiale. Suntem deja pregătiți pentru aceste ieșiri de capital (…). Nu este momentul pentru o reducere a ratei de politică monetară, pentru că acest lucru, în condițiile actuale de fluctuații puternice și incertitudini, poate accentua presiunile asupra deprecierii leului“.
Pe fondul acestor incertitudini, leul a rămas sub supravegherea atentă a BNR. De la recordul de 4,9783 lei/euro atins în septembrie 2023, banca centrală a intervenit periodic pentru a menține stabilitatea. În 2024, presiunile asupra cursului de schimb au continuat, amplificate de alegerile parlamentare și prezidențiale, precum și de riscul unui război comercial global. Săptămâna trecută, tranzacțiile pe piața valutară s-au desfășurat în intervalul 4,977 – 4,9775 lei/euro, cursul oficial urcând ușor de la 4,9770 la 4,9773 lei/euro vineri.
România se află într-o situație delicată, în care necesarul de finanțare uriaș și costurile tot mai mari ale împumuturilor riscă să afecteze creșterea economică pe termen lung. Într-un context politic instabil și cu o economie globală aflată sub amenințarea unor noi tensiuni comerciale, capacitatea României de a gestiona datoria publică devine un subiect tot mai sensibil pentru investitori și pentru piețele financiare internaționale.
Gabriel MICU
