Disconfortul olfactiv din apropierea stației de epurare rămâne greu de eliminat

Problema mirosului greu de suportat, mai ales de către locuitorii cartierelor Transmim și MB-uri din municipiul Slobozia, rămâne una persistentă, iar orizontul de timp până va fi rezolvată pare destul de îndepărtat. În ultima perioadă, disconfortul olfactiv le face iar viața grea oamenilor și autoritățile, în strânsă colaborare cu SC Urban SA, operatorul de apă, îi asigură că vor face tot ce le stă în puteri pentru a remedia pe cât posibil situația.
În cadrul unei recente conferințe de presă, directorul interimar al societății, Marian Hoinaru, a oferit detalii referitoare la demersurile care s-au făcut și ce intenționează să mai întreprindă SC Urban pe viitor. O intervenție majoră este optimizarea fluxului treptei mecanice la stația de epurare, un proiect care vizează modernizarea stației de epurare din Slobozia, cu accent pe reducerea disconfortului olfactiv și creșterea eficienței procesului tehnologic. Se are în vedere retehnologizarea căminului existent de recepție a apelor uzate, întrucât în prezent evacuarea acestora generează mirosuri neplăcute resimțite în zonele rezidențiale din apropiere.
Pentru diminuarea acestui disconfort, căminul va fi acoperit cu o structură ușoară prevăzută cu panouri sandwich, dotată cu sistem de ventilație și filtru cu cărbune activ. Totodată, vor fi executate lucrări de reparații la structura existentă, inclusiv înlocuirea stavilei de by-pass. Se propune și modernizarea grătarelor existente, astfel încât să fie eliminată într-o proporție cât mai mare cantitatea de deșeuri grosiere care ajunge în stația de epurare. O altă etapă o reprezintă retehnologizarea bazinelor de desnisipare și separare a grăsimilor, cu scopul reducerii disconfortului olfactiv. Canalele vor fi acoperite cu capace metalice zincate, iar peste bazine va fi montat un acoperiș tip prelată din PVC, pentru limitarea emisiilor de miros. Însă acestea nu pot fi eliminate complet, dacă stația de epurare nu este relocată, un demers foarte costisitor din punct de vedere financiar pentru municipiul Slobozia. Mirosurile sunt inerente procesului de epurare și apar în urma reacțiilor chimice din apa uzată. „Soluția proiectată de către proiectantul acestei investiții este, pur și simplu, etanșarea și eliminarea, pe cât posibil, a propagării mirosului în atmosferă. Din păcate, apa uzată, care are un conținut organic, atunci când intră în reacție cu oxigenul și se oxidează, degajă gaze precum biometan, sulfiți, sulfați și hidrogen sulfurat, acel miros de ou stricat foarte pregnant. Este normal să existe aceste mirosuri, inclusiv pe gurile de canalizare de-a lungul rețelei, în toată lumea, nu doar în Slobozia și România. Problema este că, în afară de a capta acest aer și a încerca să-l cureți cumva prin cărbune activ, prea multe soluții nu există, tehnic vorbind. Prin urmare, punctual, la stația de epurare se va face o capsulare”, a precizat Marian Hoinaru. Acesta reamintește modul în care a fost dezvoltată zona din jurul stației, în raport cu legislația. Conform legislației în vigoare, există probleme la nivelul municipiului Slobozia. Ordinul 121 al Ministerului Sănătății, aflat în vigoare de aproximativ 16-17 ani, prevede ca astfel de stații de epurare să fie amplasate la minimum 1.000 de metri de prima locuință. Ori supermarketul din apropiere este situat la doar 3-5 metri distanță reală. „Dacă ne uităm la blocurile din preajma giratoriului, construite la începutul anilor 1990, nu cred că sunt nici 300 de metri în linie dreaptă. Astfel de amenajări hidrotehnice degajă miros peste tot în lume și nu sunt, în mod obișnuit, etanșe sau capsulate. Există soluții moderne, inclusiv variante subterane pe mai multe niveluri, pe care le-am văzut în Coreea și Japonia, însă costurile sunt de ordinul sutelor de milioane de euro, iar România nu își permite, în acest moment, astfel de investiții. Din acest motiv, nu ar trebui permise construcții în imediata vecinătate a stației de epurare. Nu există scuze și nu contest faptul că se pot face investiții așa încât să nu mai miroasă deloc și chiar să fie relocată stația de epurare. Dacă ar fi mutată la 5, 6 sau chiar 10 kilometri de localitate, probabil nu ar mai deranja pe nimeni, dar acest lucru depinde de posibilitățile economice ale operatorului și ale orașului. Sunt aspecte care, sincer, mă depășesc”, a explicat directorul Hoinaru, accentuând că, pe termen scurt, obiectivul este reducerea mirosului la un nivel tolerabil, în special prin intervenții la punctele critice ale instalației: „Mirosul nu va dispărea complet, dar va fi, probabil, încadrat în limite tolerate. M-am consultat cu specialiști din alte stații de epurare, care au confirmat că soluția este bună, însă pe viitor va fi necesară relocarea. Camera de primire generează aproximativ 80% din mirosuri, iar dacă reușim să le reducem acolo, putem ajunge la un nivel acceptabil pentru cetățeni. O stație de epurare va mirosi întotdeauna, indiferent de măsuri, mai ales una în care nu s-a investit. Operatorii regionali mari au beneficiat de fonduri europene și au stații ultraperformante. Noi suntem încă la un nivel rudimentar, dar încercăm să modernizăm treptat instalația și să acoperim toate etapele până la deversarea finală”.

Control mai dur asupra deversărilor și monitorizare permanentă a poluatorilor

În paralel, operatorul a trecut la măsuri stricte pentru controlul calității apelor uzate care ajung în stația de epurare, în urma cerințelor impuse de Garda Națională de Mediu. Volumele gestionate sunt semnificative, mai ales în perioadele ploioase, când se ajunge la 5.000–8.000 de metri cubi, în condițiile în care, de-a lungul timpului, au existat soluții tehnice prin care apa pluvială a fost deversată în rețeaua menajeră pentru deblocarea unor zone problematice din oraș. La aceste cantități se adaugă și deversările agenților economici.
SC Urban a implementat proceduri clare, impuse de Garda Națională de Mediu, care vizează atât operatorii economici, cât și vidanjele. Pentru agenții economici care deversează direct în stație au fost montate debitmetre și vane de închidere, iar probele sunt prelevate din două în două ore. În cazul depășirii parametrilor pentru pH, amoniu sau nitriți, deversarea este oprită imediat. Primele măsuri au fost deja aplicate, inclusiv închiderea temporară a unor conducte și sigilarea acestora, cu notificarea instituțiilor competente și solicitarea de verificări suplimentare. În cazul vidanjelor, accesul în stație este condiționat de analize prealabile. Dacă valorile depășesc limitele admise, se încearcă diluția, iar în lipsa conformării, transportul este respins, iar autoritățile sunt informate în termen foarte scurt. Operatorii sunt obligați să aibă sisteme GPS, pentru a permite monitorizarea traseelor și a activității.
Directorul Marian Hoinaru subliniază că măsurile sunt dure, dar necesare, ținând cont de riscul societății de a pierde autorizația de mediu și de presiunea venită din partea populației. „Totul este calculat și controlat, pentru că discutăm de cantități foarte mari de apă uzată, mai ales în perioadele de ploaie, când sistemul este suprasolicitat și apar influențe din rețeaua pluvială. Dincolo de ceea ce preluăm din UAT, avem și agenți economici care deversează, motiv pentru care a fost nevoie de reguli foarte clare. La prima conferință de presă am anunțat că implementăm măsuri trasate de Garda Națională de Mediu. Una dintre ele este să nu mai preluăm ape uzate peste valorile NTPA 002, inclusiv de la vidanjori, și să nu mai deversăm în emisar peste limitele legale. În urma analizelor realizate împreună cu echipa tehnică, am introdus două proceduri de lucru, comunicate Gărzii de Mediu, Agenției pentru Protecția Mediului, Direcției de Sănătate Publică și Apelor Române – Ialomița. Prima vizează poluatorii care deversează direct în stație. Garda de Mediu a identificat doi poluatori mari, SC Avicola și SC Cocor. Pe listă se află și Petrom, ca poluator mai mic, precum și International Service, vecin cu stația de epurare. Pentru controlul deversărilor am montat debitmetre, dar și vane de închidere. Avicola și Cocor deversează între orele 7:30 și 16:30, iar din două în două ore se prelevează probe. Analizele durează aproximativ o oră și un sfert, iar dacă sunt depășiri la indicatorii pentru care avem acreditare RENAR – pH, amoniu și nitriți – vana se închide imediat. Măsura a fost deja aplicată. Pe 27 aprilie, după primele două măsurători, vana de la Avicola a fost închisă. În cazul Cocor, după patru probe prelevate succesiv, ultima a fost neconformă, ceea ce a dus la sigilarea vanei. Situația a fost documentată prin fotografierea debitmetrului, care trebuie să indice zero, și a sigiliului aplicat. Conform procedurii, instituțiile abilitate sunt notificate imediat, iar Apelor Române li se solicită prelevarea de probe. Ulterior, conducta pentru Cocor a fost desigilată. În cazul Avicola, sunt analizate soluții de tratare sau, dacă va fi necesar, varianta diluției. Este o măsură dură, dar necesară. Căutăm soluții împreună cu acești agenți economici, pentru că în spatele lor există contracte și locuri de muncă. În același timp, trebuie luat în calcul faptul că, pe 19 mai, riscăm să rămânem fără autorizație de mediu, iar pentru noi sunt aproximativ 250 de angajați care pot avea probleme. Prioritatea rămân cetățenii din Slobozia – peste 40.000 de oameni care cer ca această stație să genereze cât mai puține probleme și mirosuri. Există însă și perspectiva unei colaborări corecte, astfel încât să nu mai avem depășiri ale NTPA 002, iar după finalizarea investițiilor și a probelor pentru treapta mecanică să putem deversa în parametrii NTPA 001. Căutăm soluții și apelăm și la alți specialiști.
Vom avea discuții cu o societate, cu care am început o colaborare pentru camera de primire a apelor uzate unde vor injecta niște substanțe ce diminuează hidrogenul sulfurat. Vrem să vedem ce soluții au ei pentru paturile de nămol. De când am preluat funcția, am constatat cât de importantă este stația de epurare pentru tot ce înseamnă operare în zonă, pentru cetățenii acestei urbe și bineînțeles că nu ne permitem să nu implementăm aceste măsuri”, a concluzionat directorul interimar al SC Urban SA Slobozia.

Marius BĂDRĂGAN