Împrumuturile României devin tot mai costisitoare, în timp ce măsurile fiscale nu produc rezultatele așteptate

Primul pachet de măsuri de austeritate adoptat de Guvern nu a reușit să aducă încasările suplimentare estimate la bugetul de stat. De asemenea, al doilea pachet de măsuri, împărțit între timp în mai multe direcții, nu pare să ofere soluții concrete pentru reducerea deficitului. În acest context, România continuă să se împrumute la dobânzi din ce în ce mai ridicate.

Auditul de țară, realizat mai devreme

Cei trei mari agenți internaționali de rating au decis devansarea auditului de țară pentru lunile iunie–iulie, deși acesta era programat inițial în septembrie. Decizia a avut ca scop evitarea unor posibile efecte negative ale retrogradării ratingului, în condițiile în care presiunile inflaționiste și creșterea prețurilor se accentuează. O evaluare efectuată în toamnă ar fi putut conduce la un risc mai mare de scădere a ratingului și, implicit, la majorarea semnificativă a costurilor de finanțare.
Datele financiare arată că, după primele șapte luni ale anului, deficitul bugetar a atins 76 de miliarde de lei, cu 5 miliarde mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, depășind pragul de 4% din PIB. În paralel, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a crescut la 7,51%, față de 7,25% în urmă cu o lună, 7,45% acum șase luni și 6,7% în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea dobânzilor înseamnă pentru stat un cost suplimentar de aproximativ 15 miliarde de lei pe an.

Decizii fiscale cu impact redus

Din cele mai recente măsuri anunțate, doar o parte au legătură directă cu bugetul de stat. Printre acestea se numără scutirea companiilor multinaționale de plata impozitului minim de 1% pe cifra de afaceri, deși, la nivel european, se preconizează ca această taxă să devină obligatorie începând cu anul 2028.
România se confruntă cu un deficit în creștere și cu dobânzi tot mai mari la împrumuturi. În lipsa unor măsuri fiscale eficiente și coerente, costurile de finanțare ale statului continuă să crească, iar presiunile economice riscă să afecteze atât stabilitatea bugetară, cât și nivelul de trai.

Gabriel MICU