„Puterea aparține poporului și trebuie exercitată în numele lui, nu în afara lui!“
Deputatul ialomițean Sorin-George Oltenașu (S.O.S. România) susține că parlamentarii partidului au votat împotriva Guvernului Bolojan în acord cu un sondaj de opinie consultat în prealabil, invocând un mandat civic direct din partea cetățenilor.
Votul asupra moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a readus în centrul dezbaterii publice o întrebare care nu și-a găsit încă un răspuns satisfăcător în România post-decembristă: cine și în numele cui exercită puterea politică? Pentru deputatul ialomițean Sorin-George Oltenașu, din partea partidului S.O.S. România, răspunsul este unul fără echivoc — și el a ales să îl transpună într-un gest politic concret.
Potrivit declarației politice susținute de deputat, votul din Parlament nu a fost rezultatul unui calcul de oportunitate sau al unor negocieri de culise, ci expresia directă a unei consultări realizate în prealabil cu cetățenii. Înaintea exprimării poziției în plen, S.O.S. România a inițiat un sondaj de opinie prin care a întrebat explicit alegătorii ce poziție doresc ca parlamentarii partidului să adopte față de moțiunea de cenzură. Rezultatul acestei consultări a constituit, în cuvintele deputatului Oltenașu, un mandat civic pe baza căruia votul a fost exprimat.
O ruptură adâncă între guvernare și societate
Contextul în care s-a desfășurat întregul episod nu poate fi ignorat. România traversează o perioadă de tensiuni sociale acumulate, alimentate de un pachet de măsuri de austeritate care au lovit direct în buzunarele cetățenilor. Creșterea presiunii fiscale, reducerea unor facilități și beneficii sociale, scumpirea generalizată a vieții de zi cu zi — toate acestea au generat o stare de nemulțumire larg răspândită, vizibilă atât în spațiul public, cât și în datele de opinie. Această stare de spirit a reprezentat fundalul pe care s-a desfășurat moțiunea de cenzură și, implicit, decizia S.O.S. România de a o susține.
Deputatul Oltenașu descrie această situație drept o ruptură profundă între guvernare și cetățeni — între deciziile luate la nivel executiv și efectele lor resimțite în societate. Nu este vorba, în opinia sa, de o simplă diferență de perspective sau de o neînțelegere administrativă, ci de o distanță structurală care s-a adâncit îngrijorător în ultimii ani. O guvernare care adoptă măsuri impopulare fără dialog real cu societatea, fără a explica suficient și fără a asculta îngrijorările cetățenilor, riscă să își piardă legitimitatea chiar dacă formal își menține majoritatea parlamentară. Ceea ce distinge poziția S.O.S. România în acest episod față de comportamentul celorlalte partide nu este neapărat direcția votului, ci modul în care acel vot a fost fundamentat. Inițiativa de a consulta cetățenii înainte de a decide reprezintă, cel puțin în intenția declarată, o abatere de la practica obișnuită a partidelor românești, în care deciziile majore se iau în interiorul conducerii, iar alegătorii sunt informați după fapt împlinit.
Desigur, un sondaj de opinie nu este echivalentul unui referendum și nici nu are forță juridică obligatorie. El rămâne un instrument de măsurare a percepției publice, cu toate limitările metodologice pe care le implică: modul în care sunt formulate întrebările, dimensiunea și reprezentativitatea eșantionului, marja de eroare. Cu toate acestea, chiar și în această formă, consultarea prealabilă a cetățenilor reprezintă un gest simbolic important, care trimite un mesaj politic clar: voința alegătorilor contează și trebuie să aibă o influență reală asupra deciziilor parlamentarilor lor. Deputatul Oltenașu prezintă această inițiativă ca pe o formă de responsabilitate politică directă și ca un pas spre un alt tip de politică — unul în care cetățeanul nu mai este doar un spectator care votează la patru ani și rămâne în rest la marginea procesului decizional, ci un participant activ, consultat și ascultat.
Criza de încredere și urgența schimbării
Declarația politică a deputatului Oltenașu se înscrie într-un context mai larg, pe care îl numește cu claritate: încrederea în instituții este fragilă, iar distanța dintre aleși și alegători s-a adâncit periculos. Aceste cuvinte nu sunt simple figuri de stil. Ele descriu o realitate documentată de toate studiile sociologice serioase din ultimii ani: România se numără printre țările europene cu cel mai scăzut nivel de încredere în Parlament, partide politice și guvern. Absenteismul electoral a atins cote record, iar sentimentul că votul nu schimbă nimic a devenit aproape un reflex colectiv în rândul a milioane de cetățeni.
Această criză de legitimitate nu este un fenomen nou și nu este specific doar României. Democrațiile liberale din toată lumea se confruntă cu un deficit de participare și cu o înstrăinare tot mai profundă între clasa politică și cetățenii obișnuiți. Răspunsurile propuse variază de la reformarea sistemului electoral, la mecanisme de democrație directă, la platforme digitale de consultare publică. S.O.S. România propune, prin gestul descris de deputatul Oltenașu, un răspuns modest ca scară, dar semnificativ ca direcție: politicienii trebuie să întrebe înainte de a decide.
Dincolo de episodul concret al moțiunii de cenzură, mesajul deputatului Oltenașu se cristalizează în jurul unui principiu pe care îl numește simplu, dar esențial: puterea aparține poporului și trebuie exercitată în numele lui, nu în afara lui. Este, în fond, o reafirmare a unui principiu constituțional fundamental, care în practica politică cotidiană este adeseori uitat sau tratat ca o formalitate. Forța acestui mesaj nu stă în noutatea lui teoretică, ci în contextul în care este enunțat și în modul în care partidul încearcă să îi dea substanță practică. Într-o perioadă în care mulți cetățeni au ajuns să privească politica drept un joc al intereselor de grup, complet detașat de nevoile și aspirațiile lor, un parlamentar care spune că a votat cum au cerut alegătorii săi transmite un semnal care merită luat în serios — și analizat cu atenție.
Gabriel MICU
