Impactul social media asupra copiilor, o generație sub presiune
Un studiu recent realizat de organizația Salvați Copiii România (2025) relevă un fenomen alarmant: aproape jumătate dintre copii (48,3%) petrec peste 6 ore pe zi online, iar cea mai mare parte a acestui timp este dedicat rețelelor sociale. Aceste platforme, menite să faciliteze comunicarea, devin adesea surse de presiune, suprastimulare și chiar respingere pentru cei mici.
În 2023, adolescenții declarau că social media le oferă validare și confirmare a valorilor și intereselor. Însă, potrivit specialiștilor Salvați Copiii, copiii nu sunt pregătiți emoțional pentru hiper-stimularea din mediul online, unde sunt expuși la violență, standarde nerealiste și excludere socială. Aceste presiuni duc la efecte negative grave asupra sănătății mintale, precum lipsa concentrării, tulburări de somn, izolare socială și scăderea stimei de sine. Un copil din trei care a apelat la serviciile de consiliere ale Salvați Copiii a suferit de anxietate, iar peste 50% dintre adolescenți au avut nevoie de suport psiho-emoțional, unele cazuri culminând cu tentative de suicid.
Rețelele sociale devin teren fertil pentru grupuri extremiste și influenceri iresponsabili. Copiii, fără supraveghere părintească, sunt vulnerabili la manipulare și radicalizare. Chiar și simbolurile digitale aparent inofensive, precum emoji-urile broască, dinamita sau inima neagră, pot ascunde mesaje periculoase. În plus, mesageria privată reprezintă cel mai mare risc de expunere a informațiilor personale, fetele fiind mai vulnerabile (86% față de 72% băieți). Mulți părinți se declară depășiți de ritmul alert al digitalizării. „Recunosc, nu mă pricep la aplicațiile astea. Nu știu exact ce face fiica-mea acolo, cu cine vorbește, ce face. Văd că iese câteodată din cameră nervoasă, dar nu zice nimic, nu știu cum s-o ajut“, de declarat Anca, părinte, 42 de ani
Vârsta la care copiii încep să folosească rețelele sociale a scăzut la 5-10 ani, față de 9 ani în 2019 și 8,2 ani în 2021. 40% dintre copii au fost jigniți sau au primit mesaje supărătoare online. 75% dintre părinți sunt îngrijorați de conținutul nepotrivit și de interacțiunile cu persoane necunoscute. 59% dintre părinți se tem că fiii sau fiicele lor ar putea fi victime ale infracțiunilor online. 32% dintre copii folosesc TikTok, 21% Instagram, 19% Facebook și 17% Snapchat. Copiii sunt văzuți pe social media, dar rămân invizibili acolo unde contează cu adevărat. Pe aceste platforme, trebuie să fie perfecți, activi, fericiți, populari. Lipsa interacțiunii sau o postare greșită pot duce la excludere socială. În consecință, copiii își pierd identitatea reală și ajung să se definească exclusiv prin reacțiile și aprecierile celorlalți. „Chiar și atunci când eram singur în cameră, mă simțeam de parcă toți se uitau la mine și râdeau. Îmi intrase în piele… Nu mai eram eu“, a declarat Mirela, 17 ani. Fără o bază emoțională stabilă, adolescenții ajung să-și construiască identitatea pe social media, lăsând algoritmii să le dicteze cine trebuie să fie.
Psihologii Salvați Copiii recomandă părinților să creeze un mediu sigur de atașament, unde copiii să se simtă văzuți și acceptați, să fie modele de reglare emoțională, să inițieze conversații despre social media, fără ton acuzator, și să își analizeze propria copilărie pentru a înțelege mai bine nevoile copiilor lor. Organizația oferă suport copiilor și adolescenților afectați de problemele din mediul digital printr-o linie de consiliere disponibilă pe https://oradenet.ro/linia-de-consiliere/. Peste 13.500 de solicitări au fost deja primite, cele mai frecvente subiecte fiind educația media, cyberbullying-ul și gestionarea identității online.
Într-o lume digitală în continuă expansiune, copiii au nevoie de ghidaj, sprijin emoțional și limite sănătoase pentru a naviga în siguranță prin universul online. Părinții, educatorii și societatea în ansamblu trebuie să conștientizeze riscurile și să intervină activ pentru a proteja o generație expusă unor provocări fără precedent.
Cristina ANDREI
