Ziua Imnului Naţional a fost sărbătorită şi în Ialomiţa!
Ca toţi românii şi ialomiţenii au avut ocazia să marcheze un moment deosebit de important privind identitatea lor – Ziua Imnului Naţional, unul dintre simbolurile naţionale. Alături de tricolor, stema României şi sigiliul naţional, Imnul întregeşte simbolurile neamului românesc. Celebrată, în fiecare an, la data de 29 iulie, Ziua Imnului Naţional al României reprezintă o sărbătoare a conştiinţei şi unităţii naţionale.
În Ialomiţa, Ziua Imnului a fost organizată, de către Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean, Garnizoana Slobozia şi Primăria Slobozia, în Piaţa Revoluţiei, pe Platoul Palatului Administrativ. Manifestarea a început cu un Ceremonial religios – Rugă şi închinare pentru poporul român – susţinut de un sobor de preoţi, după care s-a dat startul alocuţiunilor privind semnificaţia Zilei Imnului Naţional.
Primul care a luat cuvântul a fost Florin Vlad, directorul Muzeului Judeţean Ialomiţa. Acesta a scos în evidenţă că, odată cu începutul epocii moderne şi apariţia statelor naţionale, apelul la simboluri cu valoare naţională a avut menirea de a închega corpul cetăţenesc, cultivându-i sentimentul de apartenenţă şi devotament faţă de statul în care s-a născut. Această sumă de repere naţionale nu a lipsit nici din arsenalul politic al României moderne şi contemporane. Conform Constituţiei României, cele mai importante simboluri naţionale sunt drapelul, imnul naţional şi Ziua Naţională. De asemenea, simboluri naţionale pot fi considerate şi personalităţile intrate în conştiinţa istorică, cum ar fi Mihai Viteazul, Mihai Eminescu, precum şi creaţiile ştiinţifice, culturale, tehnice – Coloana Infinitului, Rapsodiile române, Luceafărul sau primul avion cu reacţie. Ziua Imnului Naţional a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998, fiind sărbătorită în fiecare an la 29 iulie. La această dată, în 1848, „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, scris de poetul transilvănean Andrei Mureşanu şi pus pe note de Anton Pann. Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn o adevărată Marsilieză românească. „Deşteaptă-te române!” a însoţit şi mobilizat ostaşii români în toate evenimentele majore, de după 1848 – în timpul Războiului pentru Independenţa României, în cele două Războaie Mondiale şi pe parcursul zilelor zbuciumate din decembrie 1989. „Imnul nostru naţional vorbeşte despre originea noastră latină şi mândria descendenţei din daci şi romani. Imnul parcurge istoria Principatelor Române, prin câteva din numele definitorii – Mihai, Ştefan, Corvin. Imnul nostru naţional vorbeşte despre fraternitate, unitate, despre limba română şi credinţa creştină. Instaurarea regimului comunist, după anul 1947, a pus capăt acestei tradiţii de aproape un secol de a intona acest imn. Din acel moment, fredonarea, cântarea acestuia sau a altor marşuri şi cântece naţionale a fost interzisă. Imnul a fost însă cântat de muncitorii de la Uzinele de Autocamioane de la Braşov, care protestau în noiembrie 1987. De asemenea, a fost cântat de manifestanţii ce au ieşit în stradă în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. După prăbuşirea regimului comunist a existat o presiune a populaţiei în direcţia alegerii acestui cântec ca imn naţional. Ziua de 29 iulie, când toţi românii sărbătoresc Imnul Naţional, ne oferă un bun prilej să înţelegem cât de important este să fim uniţi în jurul valorilor noastre naţionale. Imnul „Deşteaptă-te române!”, născut în zilele Revoluţiei din 1848 şi cântat în momente grele pentru naţiunea noastră de către generaţiile care au făurit statul român, ne îndeamnă să înţelegem că la temelia unui stat puternic stă întotdeauna un popor solidar şi responsabil. Fără implicarea activă a tuturor cetăţenilor în viaţa societăţii nu putem avea o ţară stabilă, prosperă şi demnă. Felul în care se respectă simbolurile naţionale spune foarte mult, dacă nu chiar totul despre o naţiune. Ziua de astăzi este unul dintre momentele în care trebuie să fim mândri că suntem români, să fim conştienţi de sacrificiile făcute de înaintaşii noştri şi să ducem cu demnitate mai departe numele de România”, a subliniat directorul Vlad.
„Invocarea şi respectarea simbolurilor naţionale trebuie să rămână o datorie sacră”
La rândul lui, senatorul AUR Ialomiţa, Adrian Costea a punctat că există doar două naţiuni ce-şi clamează cu mândrie originea lor latină în imnurile naţionale: românii şi italienii. Noi îl pomenim pe Traian, cuceritorul Daciei şi creatorul celui mai vast imperiu roman, în timp ce cântecul italienilor îl aminteşte pe Scipio, învingătorul cartaginezilor. Ambele imnuri de stat, compuse în secolul al IX-lea fac apel, în versurile lor, la gloria Romei Antice. „Celebrăm astăzi 174 de ani de la prima interpretare a unui cântec ce-i va însoţi pe români în momentele lor cele mai grele. „Deşteaptă-te române!” a fost imnul românilor cu mult timp înainte de oficializarea sa, ca imn de stat, în 1990. Autorul textului, poetul romantic Andrei Mureşanu, a oferit posterităţii un mesaj mobilizator, publicat sub forma unui poem cu titlul – Un răsunet, în timpul Revoluţiei din 1848. Autorul liniei melodice, creatorul polivalent, Anton Pann va aduce ingredientul necesar care face din „Deşteaptă-te române!” unul dintre cele mai vibrante şi cu pasiune intonate imnuri de stat. Peste ani, „Deşteaptă-te române!” va deveni cântecul de luptă predilect pentru armatele noastre din timpul Războiului de Independenţă, cât şi războiul de întregire naţională…În lumea globalizată de astăzi, invocarea şi respectarea simbolurilor naţionale trebuie să rămână o datorie sacră. Acestea reprezintă pilonii suveranităţii naţionale”, a precizat senatorul.
„Urez de Ziua Imnului tuturor românilor: La mulţi ani!”
Prefectul Marin Constantin a dat citire mesajului prim ministrului României, Nicolae Ciucă, după care a transmis şi propriile sentimente referitoare la importantul moment.
„Întotdeauna am spus că fiecare dintre noi suntem obligaţi să fim mândri că suntem români. E un colţ de rai ţara asta. Numai cine nu vrea, nu recunoaşte. E adevărat că sunt multe lucruri nerezolvate. E adevărat că sunt multe neajunsuri. Dar unde nu sunt? Uitaţi-vă în lumea civilizată la care aspirăm prin ce trece. Cu toţii trecem printr-o perioadă grea. Tocmai de aceea, zilele trecute, la o întâlnire cu toţi şefii din judeţ, am făcut şi fac în continuare, un apel ca fiecare dintre ei, în perioada când preţurile cresc, când resursele se micşorează – şi e o problemă globală – când trece planeta asta prin 3-4 crize – financiară, sanitară, economică, de resurse – să fim atenţi la oameni. Cel mai uşor lucru eu cred că este să rămâi OM. Dacă e greu să rămâi om, înseamnă că degeaba eşti pe pământul acesta. Şefii de peste tot trebuie să aibă grijă de subalternii lor şi măcar cu o vorbă bună să-i înţeleagă în perioada asta grea prin care trec…Cererile trebuie să fie rezolvate cu celeritate. Atitudinea celor din birouri, de la ghişee, trebuie să fie cea corectă, că noi suntem în slujba oamenilor şi nu invers. Corect este ca noi să ne sacrificăm prima dată şi să le rezolvăm tuturor cetăţenilor problemele şi greutăţile prin care trec. Trebuie să-i sprijinim… Domnul face muzica. Şi, apropo de muzică, mulţumesc fanfarei noastre care de ani de zile face lucruri bune. Urez de Ziua Imnului tuturor românilor – La mulţi ani! – să fim sănătoşi şi împreună echilibraţi, să depăşim aceste vremuri nu tocmai uşoare pentru toată lumea”, a menţionat prefectul judeţului Ialomiţa.
Manifestarea s-a încheiat intonarea Imnului Naţional şi o emoţionantă defilare a Gărzii de Onoare.
Ramona BUTNARIU
