Zece tone de deşeuri colectate de voluntari de pe traseul viitoarei Ecorute Dunărene
Asociaţia MaiMultVerde a colectat în doar două săptămâni, cu sprijinul a 70 de voluntari din toată ţara, peste 10 tone de deşeuri de pe malurile Dunării, în judeţul Giurgiu, în cele patru tabere de igienizare organizate în proiectul Pentru o Dunăre cu malurile curate.
În cadrul proiectului, asociaţia va amenaja până la sfârşitul anului primul traseu ecoturistic de natură şi agrement din judeţul Giurgiu, între localităţile Slobozia, Oinacu, Giurgiu, Gostinu şi Prundu numit Ecoruta Dunăreană, pe o distanţă de 44 de km, însă este nevoie întâi de igienizarea traseului. Cu sprijinul voluntarilor, au fost parcurşi aproximativ 25 de kilometri şi colectaţi peste 2.400 de saci de deşeuri.
Este o zonă cu un imens potenţial de exploatare pentru turism de natură și evenimente asociate conceptului ecoturistic, care ar putea deveni un exemplu pentru tot cursul Dunării. Segmentul propus, de Asociaţia MaiMultVerde pentru Ecoruta Dunăreană, oferă posibilitatea explorării zonei atât pe apă cât şi pe uscat, prin cicloturism, turism ecvestru, excursii de picior, plimbări cu caiacele, zone de campare, evenimente sportive, educative și culturale. În ultimele două săptămâni, alături de voluntari, reprezentanţi ai presei, administraţiilor locale şi asociaţiei au explorat acest traseu într-o serie de evenimente şi tabere de igienizare, pentru a atrage atenţia asupra potenţialului natural şi cultural al zonei, dar mai ales asupra provocărilor cu care se confruntă, în special legate de deşeurile abandonate. „În momentul de faţă nu este clar ce autoritate este responsabilă cu salubrizarea malurilor Dunării iar această situaţie trebuie rezolvată urgent. Salubrizarea apelor şi a malurilor trebuie să fie considerată o problemă de interes naţional şi nu lăsată doar în grijă autorităţilor riverane apelor care, de cele mai multe ori, nu au resursele şi nici capacitatea să o facă. Lipsa infrastructurii de colectare a deşeurilor, precum şi slaba informare a populaţiei, cu privire la managementul deşeurilor, conduc la depozitarea deşeurilor pe malurile nesupravegheate ale Dunării. Acestea trebuie folosite sustenabil, pentru ecoturism, să aducă beneficii atât comunităţii locale, cât şi biodiversităţii profund afectate de poluarea necontrolată cu deşeuri”, a atras atenţia Loredana Pană, expert advocacy în cadrul proiectului „Pentru o Dunăre cu malurile curate”.
Ecoruta Dunăreană
Traseul propus pentru Ecoruta Dunăreană este bogat în resurse turistice: pentru iubitorii de natură, zona oferă o listă atractivă de specii şi poate deveni loc pentru birdwatching, observarea faunei şi florei specifice Dunării. De-a lungul traseului se află mai multe arii naturale protejate, cu peste 300 de specii de floră, cu o faună deosebit de bogată, cu specii foarte importante de nevertebrate, păsări, reptile, amfibieni şi mamifere. „Aceste zone naturale prezintă un mare potenţial de valorificare pe principiile ecoturismului prin activităţi specifice care pot genera beneficii, atât operatorilor de servicii ecoturistice, turiştilor, cât şi comunităţilor locale. Ecoruta Dunăreană propusă în acest proiect va deveni un exemplu de bună practică, replicabil şi de interes pentru consumatorii de ecoturism de-a lungul Dunării”, a mai adăugat Loredana Pană.
Dacă în ceea ce priveşte oraşul Giurgiu, există un interes din punct de vedere turistic, cu precădere concentrat pe faleză și port, unde sunt amplasate câteva restaurante, pentru celelalte localităţi nu există un interes turistic orientat direct spre obiectivele de patrimoniu natural sau cultural locale.
Din punct de vedere cultural, există mai multe puncte de interes, necunoscute însă publicului larg şi nesemnalizate, cum ar fi ruinele cetăţii lui Mircea cel Bătrân de la Giurgiu sau ansamblul de cazemate de la Slobozia. De asemenea, pentru iubitorii de gastronomie locală, pot fi revitalizate câteva tradiţii culinare, precum plăcintele dulangaci specifice spaţiului cultural româno-bulgar riveran Dunării, salatele de ardei sau vinete coapte pe jar sau ciorba de gâscă. Spaţiul de plajă din localitatea Gostinu este o destinaţie de week-end căutată de turişti, însă neexistând spaţii amenajate pentru colectarea deşeurilor, locul a devenit puternic generator de deşeuri, zonele de pădure şi vegetaţie de pe plajă fiind transformate în depozite ilegale de gunoi.
Proiectul „Pentru o Dunăre cu malurile curate” este derulat de Asociaţia MaiMultVerde, în parteneriat cu Fundaţia Terra Mileniul III, cu sprijinul Lidl România şi fonduri Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2022. Mai multe detalii despre proiect: https://maimultverde.ro/proiecte/pentru-o-dunare-cu-malurile-curate/.
Ramona BUTNARIU
