Vizită de lucru a Ministrului Justiţiei în Călăraşi: Investiţii în justiţie şi combaterea violenţei în societate
Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a efectuat, recent, o vizită de lucru în Călăraşi, alături de secretarul de stat, George Şerban. Cei doi demnitari au onorat, astfel, invitaţia senatorului Ciprian Pandea, preşedintele PNL Călăraşi, de a fi prezenţi în judeţul Călăraşi. Vizita ministrului a debutat cu o serie de întâlniri cu mediul juridic călărăşean, acestea fiind urmate de o conferinţă de presă. În a doua parte a zilei, au urmat întâlniri politice cu primarii şi membrii liberali din judeţ.
Evenimentul politic a avut loc, mai exact, marţi, 1 august 2023, pe agenda de lucru figurând şi o conferinţă de presă la sediul Organizaţiei Judeţene PNL Călăraşi. Pe lângă ministrul Justiţiei Alina Gorghiu şi secretarul de stat George Şerban, la conferinţă au participat senatorul Ciprian Pandea (preşedintele PNL Călăraşi) şi deputatul Emil Dumitru.
În primă fază, senatorul Ciprian Pandea i-a mulţumit ministrului pentru că a dat curs invitaţiei sale, la vizita programată de când Alina Gorghiu ocupa funcţia de preşedinte interimar al Senatului. Totodată, liderul liberal călărăşean a asigurat-o că organizaţia are mare încredere în activitatea pe care o va desfăşura. „Vreau să îi spun doamnei ministru că judeţul Călăraşi are foarte mare încredere într-o justiţie corectă. Vizita de azi nu se încheie cu această conferinţă, ci vom merge la Sohatu, unde vom avea întâlniri cu primarii din judeţul Călăraşi, preşedinţi de organizaţii locale, consilieri judeţeni şi directorul AFIR – George Chiriţă. În cadrul acestor întâlniri, vom discuta aspecte legate de anul electoral 2024, precum şi de situaţia economică actuală.
Nu în ultimul rând, vor fi prezente la o întâlnire zonală atât doamna senator Nicoleta Pauliuc, preşedinta Organizaţiei Femeilor Liberale la nivel naţional, Roberta Anastase, secretar al Senatului, Dora Cojocaru, preşedinta OFL Ilfov şi lidera OFL Călăraşi, Roxana Natalia Paţurcă”, a precizat preşedintele Ciprian Pandea.
În intervenţia sa, ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu a făcut, prima dată, o scurtă informare vizavi de dialogul purtat cu personalul din sistemul judiciar. Aşa cum se ştie, ministrul se află într-un turneu naţional, pentru a face la nivelul fiecărei Curţi de Apel şi Instanţe un dialog cu cei care activează în sistemul judiciar. „Încercăm să depăşim sincopele şi obstacolele pe care le întâlnim în această perioadă, deloc puţine. În acelaşi timp, port o discuţie cât se poate de deschisă cu reprezentanţii sistemului de justiţie, legată de nevoile pe care le au. Îi mulţumesc doamnei preşedinte a Tribunalului Călăraşi, judecătorul Vica Oprişan pentru faptul că mi-a lansat invitaţia, după ce am anunţat public că voi merge în fiecare judeţ. Am discutat despre toate problemele, pe care sistemul le are. Sunt încântată şi mulţumită să văd că Ministerul Justiţiei s-a achitat de o mare parte din obligaţiile pe care le are, legate de investiţiile din judeţul Călăraşi, atunci când vine vorba de instanţe, lucru spus de judecătorii de aici. Astfel, pe lista de investiţii figurează amenajarea a două camere de audiere minori la nivelul unora dintre instanţe, cu termen de finalizare în 2024. Este un lucru extraordinar de bun, mai ales dacă ne gândim la cât de multe infracţiuni cu minori se întâmplă în România şi că numărul acestora e în creştere. Mai avem amenajarea unei camere speciale pentru audiere minori victime ale infracţiunilor, la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi. Sunt 20.000 de Euro pe care Ministerul îi investeşte în această cameră pentru audiere minori, cu termen de finalizare tot începutul anului viitor. Avem, de asemenea, din bugetul Ministerului, prevăzute fonduri în 2023, 1.815 mii lei pentru lucrări de modernizare şi reabilitare la nivelul Judecătoriilor Olteniţa, Lehliu Gară, Călăraşi şi Tribunalului Călăraşi. Cu privire la rectificarea ce va avea loc foarte curând, am făcut o propunere de alocare de fonduri suplimentare pentru Instanţa de aici, în valoare de 218 mii lei, destinată dotărilor. Ştiu că atunci când se vorbeşte de investiţii, toată lumea se gândeşte la autostrăzi, spitale, şcoli. Dar, un act de justiţie eficient, care să corespundă ideii de serviciu public, aşa cum ar trebui să fie justiţia din România, merită să privească şi investiţiile din Instanţe. Altfel, nu vom putea arăta cetăţeanului că ne preocupă acest serviciu. Nu vom putea să arătăm că suntem la standarde europene, dacă noi vom discuta în permanenţă despre cum alocăm bani pentru alte sectoare şi mai puţin către sistemul de Justiţie. În privinţa Călăraşiului, Ministerul Justiţiei şi-a făcut datoria cu privire la investiţii. Avem însă o discuţie spinoasă, legată de schema de personal”, a subliniat Alina Gorghiu, specificând că judecătorii şi procurorii i-au semnalat această problemă, dar nu ţine de Ministerul Justiţiei. Partea legislativă a fost îmbunătăţită esenţial anul trecut, prin legile Justiţiei. Sunt două examene deschise pentru Institutul Naţional al Magistraturii – 300 locuri şi cei care provin din sistem – 250 locuri. Ministrul speră, astfel, ca o resursă umană proaspătă, nouă, să ajungă în sistemul judiciar, fiindcă este mare nevoie. În caz contrar, termenele nu pot fi rezonabile, dacă nu se completează schemele de personal. „Toate aceste probleme le discut cu colegii din Magistratură şi încerc să o fac foarte onest. Domniile lor sunt excedate de volumul de muncă, au probleme cu gestionarea numărului de dosare şi din această cauză actul de justiţie are de suferit. Îmi doresc tare mult să avem această resursă umană de calitate în sistem…Vreau să dau o ştire în premieră: pe data de 17 august va avea loc o discuţie, pe care am acceptat-o şi eu. Împreună cu procurorul general, şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele CSM, şeful Parchetului General, cu ministrul Muncii vom discuta legat de grila de salarizare pe sistem de justiţie. Este o discuţie absolut necesară pentru că acest sistem a avut destul de multe lucruri grele de depăşit în ultimii ani de zile. Îmi doresc ca discuţiile să fie constructive, să avem un dialog echilibrat, care să permită acestui sistem de justiţie să-şi desfăşoare activitatea la standardele cuvenite”, a completat ministrul Alina Gorghiu.
„Eu spun adeseori că nu avem voie să închidem ochii la nici un tip de violenţă”
Un alt subiect abordat de ministru a fost legat de violenţa în societatea românească. În fiecare zi, în media, pot fi întâlnite fapte de violenţă de o intensitate mai redusă sau crescută, cu consecinţe devastatoare pentru fiecare cetăţean. Femeile şi copiii, conform statisticilor din România, ajung în majoritatea cazurilor victime ale violenţei de orice tip, nu doar domestică. De aceea, Alina Gorghiu face un apel către femeile din Călăraşi să aibă curajul de a semnala actele de violenţă. „Vreau să fac un apel la femeile din Călăraşi să aibă curajul să sesizeze Poliţia când au probleme. Marea majoritate a victimelor nu fac sesizări la Poliţie, fiindcă se tem, le este ruşine, au complexe sau se simt vinovate. Nu fac acest demers în faţa organelor abilitate. Sau, dacă îl fac, se gândesc şi de multe ori retrag sesizarea, fiindcă nu au încredere că se va întâmpla ceea ce trebuie. De aceea, vreau să le garantez tuturor femeilor, tinerilor, chiar şi bărbaţilor, victime ale violenţelor, că în curând vor beneficia de genul acesta de protecţie împotriva oricărui act de violenţă, prin ordinul de protecţie. În Guvernul României, acum scurt timp, a fost adoptat un proiect legislativ prin care practic spunem NU violenţei de orice tip, îndreptată împotriva oricărui cetăţean. Eu spun adeseori că nu avem voie să închidem ochii la nici un tip de violenţă. Practic, toate victimele din România, fie că fac parte din familie, au un grad de rudenie sau nu, vor fi protejate de orice tip de agresor, indiferent de relaţia pe care o are cu agresorul sau de locul în care se produce actul de agresiune. E nevoie de aceeaşi protecţie pentru toate formele de violenţă, iar statul român, prin acest proiect, ce va fi adoptat, sper eu, în Parlamentul României, va ajuta fiecare cetăţean român să se simtă protejat, prin extinderea ordinului de protecţie. Este necesar să dispunem de aceste instrumente şi de măsuri împotriva violenţei. Dar, în acelaşi timp, trebuie mediatizat foarte mult acest proiect şi rolul acestor pârghii în protejarea cetăţenilor, pentru că mulţi n-au încredere, nu cunosc, ezită atunci când se pune problema unor mijloace de protecţie. Din datele pe care le am pe Călăraşi, la capitolul violenţă domestică, anul acesta au fost raportate până în prezent, 13 cazuri, iar la nivel de 2022, numărul a fost de 22 cazuri. În realitate ştim că fenomenul violenţei este mult mai amplu şi de aceea apelul meu către întreaga societate este justificat, pentru a face cumva ca lucrurile să se schimbe”, a punctat ministrul Justiţiei.
„În acest moment, România nu mai înregistrează nici un refuz cu privire la extrădarea fugarilor”
Demnitarul a mai oferit informaţii legate de subiectul „fugarii României”. Deşi sunt foarte puţine persoane condamnate în România care aleg jurisdicţii străine şi prevederi din legislaţia altor state pentru a nu executa pedeapsa în sistemul penitenciar românesc, unele cazuri au notorietate. Fapt pentru care se induce ideea că foarte multe persoane pleacă în străinătate şi îşi execută pedeapsa acolo. Condiţiile de detenţie din România au constituit argumentul principal, până acum, folosit de aceşti fugari, pentru a executa pedeapsa în alt stat. „Nu suntem singurul stat în această situaţie, mai sunt şi altele din Uniunea Europeană cu situaţii similare. Noi încercăm să consolidăm cooperarea judiciară cu aceste state. În primul rând, trebuie să ştim cu toţii că atribuţiile privind emiterea şi executarea mandatului european de arestare aparţine exclusiv instanţelor de judecată. Rolul Ministerului Justiţiei este limitat doar la facilitarea comunicării, asistării şi sprijinirii autorităţilor judiciare române şi străine, la emiterea acestui mandat european de arestare. În perioada 14-20 iulie 2023, poliţiştii români au pus în aplicare 13 mandate europene de arestare, iar 231 persoane căutate de autorităţile române au fost identificate de partenerii străini pe teritoriul lor, în decursul acestei săptămâni. În acest moment, România nu mai înregistrează nici un refuz cu privire la extrădarea fugarilor din state ca Germania, Marea Britanie, Suedia. Cu privire la fugarii din Italia, despre care s-a făcut vorbire destul de mult în spaţiul public, România şi-a îndeplinit obligaţiile ce decurg din relaţia bilaterală de cooperare judiciară şi a respectat principiul reciprocităţii. Ca date, 72 persoane au fost predate în 2020, 80 persoane – în 2021, 86 persoane – în 2022, durata medie a procedurii judiciare fiind de 25 zile. În contextul acestor demersuri diplomatice, pe care le-am făcut privind extrădarea fugarilor, la mai puţin de o lună de când am preluat mandatul de ministru al Justiţiei – în data de 11 iulie – am transmis o scrisoare omologului italian, prin care i-am propus să avem un dialog tehnic şi politic pe această temă, aşa încât cooperarea judiciară să fie la nivelul la care ne dorim să ajungă. Am propus crearea unui grup de lucru bilateral, dedicat dezvoltării şi îmbunătăţirii cooperării judiciare în materie penală. În 2021, legea italiană s-a schimbat. Sunt nume sonore care au plecat din ţară, dar nu vreau să discut despre ele punctual. Asigur că Ministerul Justiţiei şi România acţionează la fel, indiferent de numele persoanei respective, pe toate planurile, astfel încât să îi aducem înapoi. Ca şi concluzie, statul român nu a fost niciodată pasiv legat de acest subiect al extrădării fugarilor. Ne-am preocupat permanent de soluţii legislative. Acum am înaintat Consiliului Superior al Magistraturii un proiect de lege care descurajează sustragerea de la executarea unei pedepse definitive privative de libertate. Asta înseamnă că cel care a fost condamnat la închisoare cu executare, dacă nu se prezintă în termen de 7 zile pentru a-şi executa pedeapsa, se adaugă la aceasta şi pedeapsa pentru evadare. În funcţie de ce vor spune colegii de la CSM vom decide introducerea acestui proiect în procedură”, a mai adăugat ministrul Justiţiei.
Ramona BUTNARIU