Violența în școli, realități alarmante și soluții propuse pentru protejarea copiilor
Unu din zece copii a fost victimă a violenței în primele două luni ale acestui an școlar, potrivit unui studiu realizat de Salvați Copiii România. Datele arată că cei mai vulnerabili sunt elevii din ciclul primar, unde incidența cazurilor de violență este de două ori mai mare decât la gimnaziu și de patru ori mai mare decât la adolescenți. Cercetarea, bazată pe răspunsurile a peste 6.700 de copii și părinți, a evidențiat că 22,4% dintre elevii de la ciclul primar au fost victime ale unor forme de violență, fenomen ce impune măsuri urgente și adaptate contextului educațional.
Datele, făcute publice în cadrul dezbaterii online „Bătaia nu e ruptă din rai, dar rupe din copilărie”, au scos la iveală că 73,5% dintre incidentele raportate au avut loc în unitățile de învățământ. Acest lucru transformă școala dintr-un spațiu de siguranță într-unul de risc pentru un număr semnificativ de copii. În aceste condiții, copiii ezită să raporteze actele de violență, iar când o fac, în aproximativ 30% din cazuri, agresiunile rămân necunoscute adulților.
Un peisaj alarmant al violenței
Violența școlară nu doar că afectează bunăstarea emoțională a copiilor, dar lasă urme adânci în dezvoltarea lor pe termen lung. Expunerea timpurie la agresiuni duce la dificultăți în reglarea emoțională, anxietate, depresie și, în unele cazuri, abandon școlar. În același timp, normalizarea comportamentelor violente între copii perpetuează un ciclu al abuzului care poate continua în viața adultă. „Este foarte important să identificăm semnele violenței de timpuriu”, a declarat Aura Stănculescu, directorul Centrului Municipal de Resurse și Asistență Educațională București. Aceasta a subliniat necesitatea implicării tuturor adulților din școli pentru a crea un mediu sigur și empatic.
Ce soluții au fost propuse?
Dezbaterea a adus la masă reprezentanți ai instituțiilor cheie, psihologi, cadre didactice și părinți. S-a discutat despre implementarea unei politici de protecție a copiilor („child safeguarding”), care să includă: sisteme accesibile de raportare, cum ar fi linii telefonice gratuite și cutii de sesizare amplasate în școli; Formarea cadrelor didactice și a consilierilor școlari pentru gestionarea adecvată a raportărilor; Crearea unui cadru organizațional care prioritizează siguranța emoțională și fizică a copiilor. „Raportarea cazurilor de violență trebuie să fie făcută în condiții de confidențialitate strictă, iar copiii trebuie să fie educați despre drepturile lor încă de la vârste fragede”, a afirmat Ioana Baltă, membră a Grupului Consultativ al Copiilor.
Părinți, profesori și instituții – toți au un rol esențial
Un alt aspect crucial, evidențiat în dezbatere, este colaborarea inter-instituțională. Doar printr-o comunicare eficientă între școli, poliție, servicii sociale și organizații nonguvernamentale se poate crea un sistem solid de protecție a copiilor. În plus, părinții trebuie să fie sprijiniți să-și educe copiii într-un mediu lipsit de violență, promovând o disciplină pozitivă. „Copiii au nevoie de platforme sigure pentru a raporta abuzurile și de asigurări că vor fi protejați de orice represalii”, a adăugat Abian Bătăiosu, voluntar Salvați Copiii.
Concluziile dezbaterii subliniază că violența nu poate fi combătută decât printr-o abordare integrată, care să includă prevenția, educația și mecanisme clare de raportare. Fiecare copil are dreptul la o copilărie în siguranță, iar responsabilitatea de a le asigura acest drept ne revine nouă, tuturor.
Cristina ANDREI
