„Venim cu tot felul de înlesniri şi facilităţi, în aşa fel încât să mai atenuăm din impresia asta de birocraţie”
Inovarea în mediul de afaceri din România a devenit o prioritate, însă birocraţia rămâne încă o problemă majoră în procesul de derulare a proiectelor europene pentru IMM-uri. Într-un interviu recent acordat de către Liviu Muşat, directorul executiv al Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud Muntenia, acesta a subliniat necesitatea unei abordări noi în ceea ce priveşte finanţarea nerambursabilă a IMM-urilor. Potrivit lui Muşat, birocraţia a fost mereu o problemă pentru IMM-uri, în special din cauza faptului că trebuie să depună dosare foarte groase, să semneze şi să pună ştampila pe fiecare parte. Însă, pentru a încuraja mai multe proiecte, Agenţia a luat măsuri pentru a reduce birocraţia. „Era celebra birocraţie, că trebuie să faci dosarul cât mai gros, semnătura şi ştampilă pe fiecare parte. Cine vrea bani face şi aşa, dar ne-am gândit şi la acest lucru, să reducem birocraţia. De exemplu, nu mai cerem autorizaţii şi avize în momentul depunerii proiectului. Căci, ce se întâmpla? De la depunerea proiectului, până la contractare, trecea poate un timp foarte mare, în care autorizaţiile şi avizele respective, ieşeau din termenul de valabilitate. Atunci, nu le mai cerem acum, ci când se face contractul de finanţare, dacă se ajunge la această etapă. Încercăm şi ne gândim foarte mult cum să le uşurăm munca. De asemenea, am luat în calcul un capitol de cheltuieli indirecte, în cadrul proiectelor, pentru care nu vom cere justificare. Inclusiv la privaţi, unde suma cheltuielilor indirecte merge până la 5%. Deci, la un proiect de 3 milioane euro, suma de 150 mii euro nu va trebui justificată. În cadrul acestei sume, ei pot plăti oameni pentru derularea proiectului, pot face proiecte tehnice, tot felul de expertize şi ce le mai trebuie. Pot plăti echipa de consultanţi pentru managementul proiectului, tot felul de astfel de cheltuieli vor putea fi plătite din această componentă de cheltuieli indirecte. Până acum trebuiau să vină cu tot felul de justificări. Deci, nu mai cerem, pentru că ne permite regulamentul. Noi am avut curajul să facem acest lucru, drept pentru care venim cu tot felul de înlesniri şi facilităţi, în aşa fel încât să mai atenuăm din impresia asta de birocraţie. Chiar dacă până la un punct, birocraţia va rămâne, noi vom face tot ce ne stă în putere să simplificăm lucrurile”, a precizat la Radio Fresh FM, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”, Liviu Muşat.
Printre altele, Marcel Boloş a spus că în perioada următoare de programare, 2021-2027, marea provocare pe care o au IMM-urile este de a trece la noi concepte, precum cel de specializare inteligentă. Va fi o provocare adevărată pentru mediul de afaceri, fiindcă activitatea de inovare va sta în centrul finanţării nerambursabile de acum înainte. De aceea, pe lângă măsurile pentru reducerea birocraţiei, Agenţia de dezvoltare regională Sud Muntenia îşi propune să finanţeze în special proiecte de inovare şi producţie, precum producţia de soft-uri şi calculatoare, dar şi activităţi în domeniile sănătăţii, tehnologiilor avansate, biotehnologiilor şi nanotehnologiilor.
„Ne gândim la inovare, dar şi producţie, că degeaba inovezi dacă nu duci la capăt procesul. Vreau să spun că în lista de coduri CAEN, pe care noi o propunem la finanţare, sunt foarte puţine servicii şi foarte multă activitate de producţie. Adică nu vrem cabinete de masaj, service auto, vulcanizări, chinetoterapie. Tot ce ţine de producţie va fi finanţat, inclusiv producţia de soft-uri, calculatoare, inovare, trebuie să fie prezente între proiectele eligibile. Nici măcar utilajele de construcţie nu mai sunt eligibile, am scos fiindcă am citit un articol în care s-a constatat că România are mai multe buldoexcavatoare decât Germania. E strigător la cer. Cine spune că în România, calitatea utilajelor este o problemă, nu are dreptate. În toată ţara, vezi parcuri întregi de echipamente foarte noi, moderne şi performante ce stau nefolosite. Problema este calitatea numărului de angajaţi, de specialişti care să lucreze pe aceste utilaje. Aici trebuie intervenit. La servicii, am lăsat doar partea de soft-uri, de tehnică, sănătatea şi turismul, fiindcă ele oricum sunt nişte priorităţi în regiune. Am coroborat clasele CAEN ce vor fi eligibile cu priorităţile din dezvoltarea industrială, sănătate (unde avem indicatori destul de slabi, de sub media naţională). Iar mediul de afaceri, mai poate depune proiecte şi în cadrul primului apel – O regiune competitivă prin inovare, digitalizare şi întreprinderi dinamice”, a mai adăugat directorul executiv al ADR Sud Muntenia.
Diana ARON
