Uniformizarea subvenţiilor agricole la nivel european şi situaţia irigaţiilor în Călăraşi

În cadrul unei recente conferinţe de presă, Marius Micu, decan şi profesor în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Agronomice Bucureşti (vicepreşedintele celui mai mare sindicat al agricultorilor COPA- COGECA), a abordat o serie de teme de mare interes la nivel naţional şi pentru comunitatea locală din judeţul Călăraşi. Mai concret, acesta a vorbit despre negocierile ce se vor duce pentru uniformizarea subvenţiilor în Europa şi situaţia irigaţiilor in judeţul Călăraşi.
În ce priveşte măsurile pe care România trebuie să le aibă în vedere în viitorul apropiat, într-un orizont de timp care vizează anul 2027, este nevoie de o nouă Politică Agricolă Comună, ce se va reflecta printr-un nou Plan Naţional Strategic. Asta înseamnă acordarea de subvenţii în continuare, din 2027, dar şi bani de investiţii, totodată, prin Pilonul 2. Astfel că, pentru România un obiectiv principal îl reprezintă convergenţa externă, începând cu noua Politică Agricolă Comună, care în perioada imediat următoare va intra în negociere la nivel European, bineînţeles cu suportul instituţiilor de la nivel naţional şi din partea organizaţiilor profesionale pe cale privată. „Convergenţa externă este deosebit de importantă, întrucât asta înseamnă să avem subvenţii egale cu toţi fermierii din Europa, lucru care, din păcate, nu s-a întâmplat în 2007, la momentul intrării României în Uniunea Europeană. S-a amânat de la exerciţiu financiar, la exerciţiu financiar, însă contextul de astăzi, foarte complicat – şi aici mă refer din punct de vedere geopolitic la nivelul Europei – face ca acest subiect să fie unul imperios necesar pentru România, fermierii români şi implicit cei din Călăraşi. La nivel european vorbim de o medie de acordare a unei subvenţii de 220 euro, prin Politica Agricolă Comună, iar aici este vorba doar de plata de bază, nu şi de măsurile complementare, eco scheme şi aşa mai departe. În România, sprijinul este în jurul sumei de 150 euro cumulat. De aceea este foarte important să avem acelaşi nivel al subvenţiilor, ţinând cont de contextul geopolitic complicat la nivel european, dat de situaţia care se desfăşoară în Ucraina prin agresiunea Rusiei, ce a impactat din punct de vedere economic Europa şi implicit fermierii. Dacă ne uităm la ultimele decizii ale Uniunii Europene vom vedea că s-au prelungit, până la 31 decembrie 2025, acordurile de liber schimb cu Europa. Ceea ce înseamnă că, în continuare, vom avea import din Ucraina. Bineînţeles că există un alt acord care reglementează prin certificare importul între România şi Ucraina. Însă, din păcate, nu reglementează relaţia comercială cu Republica Moldova. Aşa că există riscul ca mărfurile să vină prin import, prin Republica Moldova. Dar pe lângă import mai avem o situaţie prin aceste acorduri de liber schimb, reprezentată de tranzitul produselor agricole din Ucraina, care nu se supun legislaţiei în ceea ce priveşte importul. Este o chestiune total diferită, astfel că prin aceste acorduri de liber schimb, produsele din Ucraina pot tranzita România, către export, către ţări terţe. Din păcate au existat câteva sincope, de-a lungul timpului, care au disturbat piaţa şi au afectat fermierii români, implicit pe cei din Călăraşi. De ce tot aduc aminte de fermierii din Călăraşi? Pentru că agricultura este o activitate economică foarte importantă la nivelul judeţului Călăraşi. Aici activează foarte mulţi fermieri şi nu mă refer neapărat la persoane fizice, ci la fermierii profesionişti care lucrează în entităţi juridice şi contribuie la ceea ce înseamnă bugetul localităţilor unde îşi desfăşoară activităţile, implicit la nivel judeţean şi european. Deci, situaţia la nivel european este complexă şi trebuie să punem acest subiect pe masă în consiliul miniştrilor AGRIFISH. Suntem încă într-o fază incipientă. Negocierile încep şi eu sunt convins că, printr-un efort consolidat al mediului privat, organizaţiilor profesionale şi instituţiilor, vom reuşi să avem această convergenţă externă, adică plata egală a subvenţiilor din 2027. Măsură de drept ce ni se cuvine şi reprezintă un instrument ce va diminua impactul în care ne aflăm”, a precizat decanul Marius Micu, specificând că România are şanse reale să se impună pentru aplicarea în mod egal a subvenţiilor, la nivel european.

Suprafaţa irigată, după implementarea proiectelor, va fi de 375.000 de hectare, la Călăraşi

La nivelul judeţului Călăraşi, un subiect destul de sensibil este cel al irigaţiilor, mai ales în această perioadă când căldurile se manifestă la intensitate maximă. În unele zone nu există apă şi nu cad precipitaţii, bălţile seacă. Deficitul de apă din sol este sever. Şi, chiar dacă ar ploua o săptămână încontinuu, la o intensitate maximă, nu se va acoperi deficitul de apă din sol. Ori, apa este cheia existenţei, implicit în ceea ce înseamnă producerea de hrană. La nivelul judeţului Călăraşi, în cele 10 amenajări, există în derulare peste 15 proiecte, din care 5 s-au finalizat. Suprafaţa irigată, prin cele cinci proiecte, este de aproximativ 161.000 hectare (30%). Apoi, patru din cele 15 proiecte sunt în curs de finalizare în acest an şi se vor mai adăuga 76.000 hectare. „Totodată, aici, este de menţionat ultima investiţie ce are impact asupra a 30.000 de hectare şi vorbesc de amenajarea Mostiştea unde am pus în funcţiune staţia plutitoare de pompare, cu ajutorul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a preşedintelui Consiliului Judeţean Călăraşi, Vasile Iliuţă. Acolo mai este prevăzută încă o staţie plutitoare, ce va deservi alte 75.000 hectare. Mai sunt încă 6 proiecte în curs de implementare ce se află în diverse faze de proiectare şi care vor deservi alte 131.000 de hectare. Asta înseamnă că la nivelul judeţului Călăraşi, după finalizarea tuturor investiţiilor din cele 15 proiecte, în cele 10 amenajări, vor fi deservite aproximativ 375.000 de hectare din cele 436.000 de hectare care se află la nivelul judeţului Călăraşi…România va trebui să aibă în vedere politici care să diminueze pe viitor impactul manifestărilor şi schimbărilor climatice, prin noua Politică Agricolă Comună şi măsurile de la nivel naţional. Există schimbări climatice pe care le resimţim cu toţii. Eu consider că statul român, implicit Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în limita constrângerilor bugetare, face tot efortul – şi cred că a dat dovadă de acest lucru – pentru a răspunde întotdeauna nevoilor fermierilor, la nivel naţional, într-un mod echitabil”, a mai adăugat vicepreşedintele COPA- COGECA.

Ramona BUTNARIU