Turismul pescăresc, un obiectiv prioritar pentru FLAG-urile din Dolj, Călăraşi, Mostiştea şi Galaţi
Zilele acestea, în Călăraşi, s-a desfăşurat o acţiune destinată promovării turismului pescăresc. La eveniment au participat reprezentanţii celor 4 FLAG-uri legate de Pescuit din regiune – Dolj, Călăraşi, Mostiştea şi Galaţi. Cei prezenţi au scos în evidenţă că este nevoie să se facă front comun în vederea obţinerii fondurilor necesare menite să dezvolte acest important obiectiv.
Întâlnirea a avut loc, mai exact, vineri, 24 iunie 2022, la aceasta fiind prezenţi Marian Drăgan ( preşedintele FLAG Dunărea Călărăşeană), Dumitrel Ştefănescu (directorul FLAG Dunărea Călărăşeană); Corina Sofronie (preşedintele FLAG Galaţi); Cristian Hristea (directorul Fundaţiei Amfiteatru), mas media locală şi alte persoane interesate.
Prima intervenţie a fost cea a preşedintele FLAG Dunărea Călărăşeană, Marian Drăgan. Acesta a vorbit celor prezenţi despre problema finanţărilor şi importanţa de a se face front comun în lupta pentru obţinerea fondurilor necesare dezvoltării turismului pescăresc. „Încercăm să obţinem finanţări prin care să sprijinim această breaslă a pescarilor, însă ne confruntăm cu foarte multe probleme. Una dintre ele este legată de faptul că pescarii noştri şi chiar asociaţiile nu au bani să susţină un proiect. Am căutat, prin strategie, să le asigurăm posibilitatea să-şi ia o barcă, năvoade, dar când începem să finanţăm efectiv proiectele, nu avem cofinanţarea. Din păcate, administraţia publică, în loc să se gândească să asigure mai multe cantoane, aşezări care să vină în sprijinul pescarilor, am ajuns să facem un muzeul al peştelui şi aşa mai departe. În loc să înviem această activitate, parcă o îngropăm. Atunci e şi normal să ne batem împreună. Şi, poate ar trebui să mergem la mai multe FLAG-uri împreună, la întâlnirile anuale sau bianuale de la Bruxelles. Ideea e că cei de la Bruxelles ne recomandă să avem mai multă personalitate şi să ne batem cu cei de la Minister, să ne punem amprenta pentru această activitate. Trebuie să înviem această activitate. Este normal să gândim lucruri frumoase pentru
turism. Avem nevoie de cherhanale pe malul Dunării şi de multe altele. Iar dacă ne uităm la guvernanţii noştri, au sistat turismul total, s-au făcut multe mici nereguli în sistem. N-au mai finanţat de acum câţiva ani turismul. Iar noi nu putem finanţa cu sume foarte mari, ci doar modice. Poate ar trebui, prin intermediul strategiei, să ne punem amprenta mai puternic, să nu aşteptăm totul de-a gata de la Ministerul Agriculturii. Noi nu primim finanţări la începutul mandatului. Primim finanţări în penultimul sau ultimul an, când nu ai timp nici să mediatizezi, să consumi banii. Pentru asta noi, FLAG-urile, trebuie să ne batem în comun şi putem face o astfel de strategie. Avem nevoie poate şi de nişte cursuri pentru pescari, pe care să le prindem în strategie. Repet: Trebuie să învăţăm să ne batem împreună şi să promovăm ca aceşti bani de la Comunitatea Europeană să ajungă în principal la asociaţiile piscicole, la pescari. Nu este bătălia unui singur om. Trebuie să fie o bătălie de echipă, de concepţie. Noi cei care trăim pe malul Dunării ne confruntăm cu probleme deosebite”, a precizat Marian Drăgan.
„La noi mai mult se vorbeşte decât se face”
La rândul lui, Dumitrel Ştefănescu, directorul FLAG Dunărea Călărăşeană, a ţinut să mulţumească invitaţilor din celelalte trei FLAG-uri că au avut bunăvoinţa de a participa la această întâlnire extrem de importantă. „Suntem patru FLAG-uri, cele mai performante din România în proiectul acesta. Sper să reuşim să facem ceva. De zeci de ani tot vorbim despre turism, dar la noi mai mult se vorbeşte decât se face. Cel puţin la Călăraşi, nu ştiu în altă parte cum o fi. Am mai avut şi noi un proiect inter regional, cu bulgarii, am realizat nişte relaţii între agenţiile de turism, potenţialii beneficiari, cu o prezentare cât de cât a zonei. Însă, sperăm cu acest proiect – Reţeaua pescărească de călătorii – unde sunt implicate cele patru FLAG-uri – Dolj, Călăraşi, Mostiştea şi Galaţi, prin activităţile comune, traseele turistice, pe care le vom crea, să activăm cumva zona turistică şi în cadrul zonelor noastre. Solicitări sunt, dar foarte mulţi nu ştiu unde să meargă. Au auzit despre Plaja Mare de la Călăraşi, care e mai frumoasă poate decât cele de pe Litoral. Bine, cu ghilimelele de rigoare. Dar sunt zone şi la noi unde se poate pescui bine, face plajă, baie, vedea o faună şi floră deosebită. E delta noastră pe care deocamdată nu am exploatat-o. De asemenea, în celelalte FLAG-uri, la Mostiştea sunt multe bălţi în care se poate pescui, există cazare. Apoi, la Galaţi, Calafat – o zonă deosebită cu Dunărea aproape, unde se pot face multe activităţi turistice”, a punctat directorul FLAG Dunărea Călărăşeană.
„Întotdeauna, lacul din picături se face”
O intervenţie a avut şi Corina Sofronie, preşedintele FLAG Galaţi, care a ţinut să facă o mică trecere în revistă cu privire la proiect. Aceasta a informat asistenţa că, la nivelul României sunt 22 grupuri de acţiune locală pentru pescuit – FLAG-uri. „Noi am primit finanţare în 2014 – contractul s-a terminat în 2017 – pentru a implementa nişte strategii de dezvoltare a zonei pescăreşti. Strategiile vizează finanţarea de necesităţi la nivelul zonelor pescăreşti – Călăraşi, Galaţi, Calafat (judeţul Dolj) şi Mostiştea (zona de sus a judeţului Călăraşi). Acest Program Operaţional de Pescuit şi Afaceri Maritime este împărţit în două: programul mare – POPAM care se adresează pescarilor comerciali şi acvacultorilor de la nivel naţional şi partea de finanţare dedicată FLAG-urilor (ce au rolul de a dezvolta comunitatea locală, care cuprinde pe lângă pescari şi acvacultori, celelalte elemente). În cadrul acestei măsuri există o finanţare numită – Cooperare. Acest element se referă la colaborarea între FLAG-uri. Astfel apar aceste idei de cooperare, finanţate tot prin POPAM. Proiectul nostru vizează promovarea turismului la nivelul zonelor pescăreşti. Noi am mers pe varianta turismului pentru că ne-am gândit că ne aflăm aproape de Dunăre. Ne plângem foarte mult că nu ne vin turişti, că avem pescari, dar poate că aceştia nu-şi vând peştele. Fireşte că legislaţia nu le permite să vândă peştele la barcă sau la mal, ci la un punct de primă vânzare. Dar, avem zone frumoase. Sunt multe proiecte de turism, e adevărat, poate la fel de frumoase. Dar eu vreau să spun că, întotdeauna, lacul, din picături se face…Am mers pe varianta promovării turismului zonal prin instrumente specifice. Vrem să identificăm o oportunitate, pe care apoi s-o promovăm. Aceasta este ideea proiectului nostru de cooperare”, a subliniat Corina Sofronie, specificând că, primul pas este de a identifica cei cinci actori de la nivelul fiecărei zone (câte un reprezentant din administraţia publică, asociaţiile pescăreşti, zona ONG-urilor, presă, IMM-uri). „Aceşti cinci actori selectaţi vor merge alături de noi şi vom face nişte întâlniri în zonele noastre pentru a găsi oportunitatea turistică. Timpul a trecut foarte repede şi cumva fără folos, mai cu seamă că ne-au afectat şi aceşti ani de pandemie. Am ajuns la faza în care mai avem câteva luni de proiect şi totul trebuie făcut repede. Se va identifica oportunitatea turistică cea mai vizibilă care poate fi promovată din fiecare zonă din proiect. După ce s-a ales oportunitatea (traseul) se va face un film, hartă interactivă, un site de promovare şi o reţea pescărească (aceasta fiind deja constituită)”, a completat preşedintele FLAG Galaţi.
„Reuşita se produce prin implicarea fiecărui specialist în parte”
Directorul Fundaţiei Amfiteatru, Cristian Hristea a prezentat celor prezenţi o viziune a dezvoltării turismului pescăresc. Nu înainte de a-şi manifesta bucuria de a participa la un astfel de eveniment. „Mă bucur că suntem împreună, astăzi. S-a vorbit despre turism în contextul a ceea ce înseamnă pescuitul. Se vehiculează în tot ceea ce înseamnă mas media despre turismul durabil. Ei bine, acest turism durabil face parte dintr-un nou concept – turismul responsabil. Este un concept lansat la conferinţa mondială a turismului din 2012, de la Cape Town, Africa de Sud. Noi, Fundaţia Amfiteatru, avem experienţă pentru că am făcut o serie întreagă de seminarii pe baza acestui turism responsabil. Acest concept înseamnă să valorifici potenţialul turistic, uman şi din punct de vedere economic al unei zone. Aşa încât, să se creeze un produs turistic de care să beneficieze atât turistul, cât şi comunitatea locală. De asemenea şi tur operatorii care, de multe ori, nu au cum să fie din comunitatea locală, dar pot promova zona.
Sunt în măsură să vă dau o mână de ajutor de care încă nu ştiţi. Cu ce noutate vin eu? Anume că putem realiza dezideratele pe care dumneavoastră le doriţi. Am primit înştiinţarea că Guvernul României a emis o Ordonanţă de Urgenţă, prin care se creează cadrul şi se dă drumul la realizarea Organizaţiilor de Management a Destinaţiilor – OMD. Iată, un parteneriat public privat agreat de statul român. Acum este foarte uşor să vă grupaţi. Şi, cum aţi spus că sunteţi cinci actori, puteţi forma o asemenea organizaţie. Noi, fundaţia Amfiteatru putem să venim alături de dumneavoastră, să fim parteneri, având o serie întreagă de cunoştinţe în acest domeniu. Deci, dacă doriţi să constituim o astfel de organizaţie, noi suntem la dispoziţia dv. cu toată experienţa pe care o avem şi cu tot ceea ce ştim în domeniul turismului…Propunerea pe care o facem este de a oferi actorilor din piaţa regională, a zonelor cu specific pescăresc, o modalitate de construcţie şi implementare a unei strategii de dezvoltare a turismului local. Reuşita se produce prin implicarea fiecărui specialist în parte, prin transparenţa şi fluenţa mesajelor transmise, prin colaborări, parteneriate”, a asigurat Cristian Hristea, trecând apoi efectiv la prezentarea viziunii dezvoltării turismului în zonele pescăreşti.
Radiografie Swot, din perspectiva turismului
Printre altele, în strategie sunt prinse punctele forte ale zonelor pescăreşti (gastronomie atractivă, arie acvatică şi vegetaţie naturală consistentă, comunităţi cu tradiţii), dar şi cele slabe (forţă de muncă slab pregătită, acces insuficient organizat, zone slab promovate, lipsa acestor destinaţii din programele turistice curente ale agenţiilor de turism). Oportunităţile în zonele pescăreşti vizează abordarea turismului responsabil în zone; perfecţionarea modalităţilor de transport; pregătirea de specialişti în managementul de destinaţie în primăriile din localităţile vizate; interesul crescut al populaţiei pentru destinaţii verzi, liniştite, activitate în arie piscicolă (pescuit sau numai gastronomie); mişcare în aer liber. Riscurile şi ameninţările pentru zonele pescăreşti sunt reprezentate de posibilele inundaţii, în anumite perioade; dezvoltarea necontrolată a turismului bazat pe vânătoare sau pescuit, ce ar putea afecta fauna din zonele protejate; resursele financiare locale reduse.
În cadrul strategiei au fost identificate o serie de zone turistice cu specific pescăresc. Anume la Calafat – Ferma Piscicolă Golenţi, Balta Cetate; Balta Lată; Balta Neagră; Poiana Mare; Basarabi; Ciupercenii Vechi; Bascov; Balta Maglavit; Lacul Caraula; Călăraşi – Situl Ciocăneşti – Dunăre (Ferma Boianu); Ostroavele Haralambie şi Şoimul; Lunca Dunării cu lacul Boianu şi Ceacu; Lacurile Fundulea, Frăsinet şi Gurbăneşti; iazuri pe Valea Mostiştei; Lacurile Mostiştea, Gălăţui şi Potcoava; Galaţi – Lacul Brateş, Balta Călmăţui (Lieşti); Balta Potcoava (Braniştea); Balta Sălcuţa (I.C. Brătianu); Lacul de Acumulare Movileni; Balta La Salcâmi – Lacul Zătun, Balta Cotoroaia (Cerţeşti), lacul Lozova, Balta Şovârca, Balta Cotul Chiului. Sunt vizate oferirea de produse şi pachete turistice tematice, respectiv circuite turistice regionale, evenimente gastronomice; turism şi competiţie sportivă, tradiţiile şi oamenii locului. Grupurile ţintă sunt consumatorii de turism; administraţiile publice locale; antreprenorii locali; membri, meseriaşi ai comunităţilor de pescari; agenţiile de turism locale şi tur operatorii la nivel naţional; ziarişti, bloggeri şi vloggeri; investitori; lideri de opinie; ONG-uri. Fundaţia Amfiteatru vine şi cu un profil al consumatorului de turism. Ca interes manifestat, acesta trebuie să fie un iubitor de pescuit, de relaxare în natură; iubitor al gastronomiei pescăreşti; interesat de fauna zonelor acvatice; interesat să practice şi sporturi specifice locului.
Una peste alta, la final, participanţii s-au declarat foarte mulţumiţi, apreciind că întâlnirea a fost deosebit de fructuoasă pentru toate părţile implicate în demersul de promovare a turismului pescăresc.
Marius BĂDRĂGAN
