„Trebuie să fim pregătiți pentru orice variantă de învățământ, inclusiv online”

Recent, deputatul PNL de Ialomița, Luminița Barcari, a organizat o conferință de presă ce a avut ca temă o prezentare a prevederilor legii învățământului preuniversitar și universitar. Cele două legi au fost puse în dezbatere publică și se vor discuta până pe 25 august, timp în care toți cei interesați pot face propuneri de îmbunătățire. Din 2016 până în 2021, când a fost făcut public raportul final, Președinția României, în special Klaus Iohannis, a pus bazele unui proiect numit „România educată”. Practic, este vorba de cel mai amplu proiect de politici publice pe educație. În urma acestui proiect, s-a impus necesitatea elaborării unei noi legi. De ce o nouă lege? Realitățile au demonstrat că nu se mai armonizează prevederile Legii Educației Naționale cu ceea ce s-a întâmplat în ultimul timp. Pandemia a scos la iveală faptul că sistemul educațional din România nu era pregătit, nici măcar din punct de vedere legislative, cu armonizarea procesului de învățământ online. În plus, legea care este acum în vigoare a fost modificată de peste 100 de ori. Anumite prevederi din Legea Educației Naționale nu au fost puse în practică nici măcar până în momentul de față. Aceste aspecte le-a amintit Luminița Barcari în cadrul conferinței de presă, explicând ce prevăd noile propuneri ale legii și ce probleme vor fi rezolvate. „Legea numărul 1 a avut foarte multe lucruri bune, dar, din păcate, nu a fost însoțită de o arhitectură de sistem. Adică, este vorba de acele instituții subordonate Ministerului care să poată pune în practică prevederile Legii Educației Naționale. Și, de aceea, s-a pornit de la această arhitectură de sistem. Adică, anumite instituții sunt reorganizate, reformate. Se înființează alte structuri noi care să permită tuturor prevederilor să fie puse în aplicare. Să luăm câteva exemple. Inspectoratele școlare județene se vor reorganiza și vor fi transformate în direcții județene de învățământ preuniversitar. În cadrul direcțiilor județene de învățământ preuniversitar, practic, se vor întâmpla aceleași lucruri. Mai exact, acestea se vor ocupa de rețeaua școlară, de proiecte, de programele naționale, de Evaluările Naționale, de Bacalaureat, de management-ul școlar, de consiliere, asistență și așa mai departe. Când spun consiliere, mă refer și la faptul că actualul Centrul Județean de Asistență, de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) va fi parte a acestei direcții județene de învățământ preuniversitar. Va fi o componentă în cadrul Direcției Județene. Bineînțeles că au fost voci care au spus că se desființează. Nu. Din punctul meu de vedere, cred că se va întări rolul consilierului într-o școală. Se va întări, pentru că norma didactică va fi mai mică. Un consilier școlar va avea 500 de elevi în atribuțiile lui și ei va fi titular în acea școală. Iar în momentul de față, consilierii sunt titulari într-o unitate de învățământ. Deci nu știu de ce ar fi îngrijorați din moment ce, practic, ei nu vor mai avea atâția copii pe care să-i consilieze. În momentul de față, ajung, uneori, și la 1200 de copii. Adică, un consilier școlar poate avea una, două unități de învățământ, în funcție de numărul de copii. Pe urmă, la nivel central se înființează Autoritatea Națională pentru Inspecție Școlară și Asigurarea Calității (ISAAC), care, practic, este vechiul ARACIP. Dar, în plus față de ce avea ARACIP-ul de făcut, și anume evaluările periodice, autorizare, evaluare, acreditare, vor fi în plus partea de inspecție școlară și inspecția școlară generală. Această autoritate va avea structuri în teritoriu și birouri teritoriale. Deci Inspectoratul va funcționa cu anumite competențe, iar aceste birouri teritoriale vor avea partea de inspecție tematică și inspecții de specialitate. De asemeni, și casele corpului didactic vor fi reorganizate, pentru că la nivel central vom avea Centrul Național pentru Formare și Dezvoltare în Carieră Didactică. Acest centru, la fel, va avea în teritoriu structuri județene. În urma introducerii părții de digitalizare, va fi nevoie de înființarea unei unități executive pentru suport, mentenanță și asistență tehnică pentru digitalizare. Nu trebuie să ne oprim aici și știm că există și un Minister al cercetării digitalizării. Deci trebuie să fim pregătiți pentru orice variantă de învățământ, inclusiv online. Și, de aceea, trebuie să continuăm în această direcție a digitalizării învățământului. Instituțiile de învățământ vor fi sprijinite prin această unitate executivă”, a precizat deputatul național-liberal.

Și educația incluzivă are un capitol aparte în lege. Pentru acest lucru, va exista Centrul Național pentru Educație Incluzivă pentru copiii cu cerințe educaționale speciale. În funcție de nivelul la care ei se află, se poate acorda o educație incluzivă pe nivelul 1, 2, 3, până la nivelul 5, care presupune includerea în școli speciale. Ce noutăți există la acest capitol? În primul rând, învățământul va fi obligatoriu de la nivel preșcolar. Pe toată perioada învățământului obligatoriu, unitățile de învățământ nu vor avea voie să exmatriculeze elevi. Nu va mai exista această formă de pedeapsă. Se mențin, bineînțeles, cei 5 ani pentru învățământul primar și cei 4 ani, reprezentând clasele V-VIII.

O altă noutate este că liceele trebuie să-și asume filiera. Mai exact, sunt 3 filiere: teoretică vocațională și profesională. Prin această prevedere, nu se vor mai numi licee tehnologice și licee profesionale. Acei copii care încep ruta profesională și pot, după 3 ani, să dea un examen de competențe și să intre pe piața muncii, vor avea șansa să continue pe nivelul 4 de calificare. Vor putea să-și schimbe ruta și să continue încă un an, ci nu 2 ani, cum este în momentul de față. De la școala profesională, elevul trebuia să mai facă un an de complementare și, apoi, să urmeze ultimul an de liceu pentru a da Bacalaureatul. Acum, nu vor mai pierde un an din viață și vor fi, în total, 4 ani. Dacă elevul dovedește competențe și dacă se califică pentru a merge în ultimul an de liceu, poate da examenul de bacalaureat. Și, bineînțeles, se va menține învățământul postliceal cu durata de 1-3 ani. Inclusiv școlile de maiștri vor fi considerate învățământ postliceal. Iar la învățământul postliceal se putea intra, ca în momentul de față de altminteri, fără diplomă de Bacalaureat. „Fiecare liceu trebuie să-și asume filiera. Adică, liceul profesional nu poate avea decât filieră tehnologică. Bineînțeles că liceele teoretice pot avea și clase de vocațional, dar un procent mai mic. Dar mi se pare normal, de mult se discuta acest aspect. Putem constitui unități de stat cu personalitate juridică cu minimum 300 de elevi preșcolari și antepreșcolari sau cu minimum 150. Ce este interesant aici, că unitățile de învățământ liceal profesional care școlarizează exclusiv în sistem dual pot avea personalitate juridică cu minimum 80 de elevi. Iar unitățile de învățământ special, cu minimum 50 de elevi. Deci trebuie să avem grijă de realitățile din teritoriu. Se știe foarte bine că la constituirea claselor era o mare problemă. Numărul de elevi este în scădere și trebuia să comasăm unitățile de învățământ. Ele deveneau structuri. Acum va fi mai facilă această problemă care apare în teritoriu. Dacă într-o Unitate Administrativ-Teritorială există un număr mic de elevi, dar e singura școală din acea localitate, va putea să-și păstreze personalitatea juridică. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă UAT-ul consideră că poate să susțină o astfel de școală. Și până acum era la fel, până la urmă. Primarul cu Consiliul Local își asumau costurile cu întreținerea și serviciile pentru unitatea de învățământ respectivă. Aici, ca o noutate apare școala din spital. Deja sunt câteva articole despre această școală din spital. Se vor constitui ori grupe ori clase de copii care au o perioadă de internare mai mare de 4 săptămâni având boli cronice. Ceea ce este un lucru extraordinar. Desigur, și profesorii trebuie să fie specializați pentru a lucra cu copiii din spital. O altă problemă ce aduce noutăți, un absolvent de învățământ superior care dorește să meargă în învățământ trebuie să devină stagiar într-o unitate școlară. Iar pe baza unui examen de certificare, doar după un an de stagiatură, absolventul va fi efectiv încadrat acolo cu un salariu de debutant. Iarăși, o noutate o reprezintă salariul profesorului debutant. Și este pentru prima oară când scrie în lege, nivelul de salarizare va avea un salariu mediu brut pe economie. Dar, raportat la anul fiscal precedent încheiat, acest stagiar va fi îndrumat de un mentor. Deci și instituția mentoratului este bine precizată în lege și, de abia după terminarea stagiaturii, el va da un examen de licențiere în cariera didactică. Eu l-aș asemăna puțin cu examenul de definitivare. Că, după acest examen de licențiere în cariera didactică, absolventul poate deveni profesor. Dacă școala unde a făcut stagiatura consideră că are un înalt nivel de pregătire, poate să propună menținerea lui și transformarea contractului din pe perioadă determinată în perioadă nedeterminată. Și, bineînțeles, celelalte grade sunt la fel, cu gradul didactic II și gradul didactic I. Totodată, intervine noțiunea de profesor emerit, care are, bineînțeles, mai multe facilități. Să știți că și în momentul acesta sunt profesori care au urmat cursurile de mentorat, dar nu prea au avut ce face cu ele. Dar, acum, iată că putem îndruma stagiarii în cariera didactică, ceea ce este un lucru foarte bun. De asemenea, se va înființa corpul parte din Centrul Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică, care va avea un corp de mentorat și licențiere în cariera didactică. Desigur, și acest corp de mentorat va avea structuri județene. Va fi și un corp al managerilor educaționali. Se dorește profesionalizarea managementului unei unități de învățământ. Și, practic, aceștia vor participa la concursurile pe care trebuie să le dea un cadru didactic ce dorește să devină manager. Va îndruma activitatea acestor manageri în unitățile de învățământ. Pentru că tot am discutat despre managementul unităților de învățământ, se introduce funcția de director administrativ într-o unitate de învățământ. Acesta trebuie, practic, să gestioneze baza materială a unității de învățământ, să aibă studii într-unul din domeniile economic și administrație publică. În momentul de față, știți că aveam administrator de patrimoniu, dar nu în toate unitățile de învățământ. Acum, va fi director administrativ al unității de învățământ. Iar, pentru că vorbim de funcție, bineînțeles că și Direcția Județeană de Învățământ Preuniversitar va avea un director. Pentru că această direcție va fi în subordinea Ministerului, ca o instituție deconcentrată. Până acuma nu era instituție deconcentrată. Din punctul meu de vedere, cred că ar trebui scoasă la concurs, dar până la organizarea concursului, normal că lucrurile se vor așeza. Lucrurile se vor întâmpla gradual, progresiv pe etape”, a adăugat Luminița Barcari.

În legătură cu structura evaluărilor, la finalul grupei mari a grădiniței, cadrul didactic va face un raport de evaluare a competențelor cognitive, emoționale și sociale ale copiilor. Așadar, va exista un prim raport de evaluare pe învățământul preșcolar și antepreșcolar. Apoi, în învățământul primar, se vor efectua evaluări prin calificative anuale unice pe arii curriculare, cu excepția clasei pregătitoare. Pe parcursul clasei pregătitoare nu se acordă note sau calificative. Învățământul gimnazial se va finaliza, bineînțeles, cu Evaluarea Națională. De menționat, colegiile naționale au dreptul să organizeze, înaintea susținerii Evaluării Naționale, examen de admitere pentru maxim 90% din numărul de locuri. Locurile rămase neocupate intră în procedura de repartiție computerizată. Iar celelalte licee vor avea admitere computerizată în baza mediei de la Evaluarea Națională. La liceele vocaționale, rămân probele de aptitudini.

În altă ordine de idei, la Examenul Național de Bacalaureat, la fel, trebuie stabilit și când se va ține. Legea spune că primii care pot da examen de admitere sunt copiii ce acum intră în clasa a 7-a. Cert este că va fi o singură probă scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun. La evaluarea competențelor lingvistice sunt 2 probe, pe 2 limbi străine. Tot aici se încadrează și proba de evaluare a competențelor digitale. Se vor susține și proba scrisă la limba maternă și, desigur, probe scrise facultative, specifice profilului sau specializării. Acestea nu sunt obligatorii. „De ce se dau aceste probe facultative? Atunci când termini o specializare, dai un certificat de calificare. Deci, tu dacă vrei să ai un certificat de operator, trebuie să dai în plus această probă facultativă, dar care nu se pune la media generală a Bacalaureatului. Așa este gândit în actuala lege. Și la liceu profesional, după clasa a 11-a, după 3 ani, elevii au acces pe piața muncii, pentru că au examen de certificare a calificării de nivel 3 cu 2 probe. O probă practică și o probă orală. Prezentarea și susținerea proiectului. Dacă doresc, pot intra în clasa a XII-a, vor avea examen de certificare a competențelor profesionale de nivel 4 și pot da examenul de Bacalaureat. În felul acesta, au dreptul să meargă și în învățământul superior.

A fost o întreagă discuție și despre bursele elevilor. În 2020 au fost 270 milioane de lei alocate pentru bursele elevilor, în anul 2021, 540 milioane plus vreo sută 105 la rectificarea bugetară, în 2022, un miliard și 32 de milioane. Conform acestei legi, bursele elevilor vor fi în cuantum de 2,7 miliarde. Se introduce bursa de excelență olimpică internațională, în valoare de 1.000 lei pe lună și bursa de excelență olimpică națională, de 700 lei pe lună. Bursa profesională este de 300 lei pe lună, care se menține și va fi acordată tuturor elevilor de la învățământul profesional. Bursa de performanță școlară este de 500 lei pe lună și bursa socială, de 300 lei pe lună. Trebuie să spun că în momentul în care am fost secretar de stat, am cerut o situație a burselor de la fiecare județ. Când era la latitudinea Consiliului Local, vreau să spun că erau localități unde nu se acordau burse. Sau localități unde copiii primeau bursă de 50 lei de 30 lei. Deci am întâlnit situații aberante și atunci s-a hotărât să se dea un fond pentru burse și, bineînțeles, progresiv, s-a mărit acest cuantum. Apropo de colegii, că și aici a fost o discuție. Acele clase în care vor fi copiii ce au dat admitere vor fi de excelență. În cadrul lor se va lucra într-un anumit fel, după programe speciale. S-a văzut în final, și copiii care fac performanță au nevoi speciale. Unii provin din familii ce nu le pot susține pregătirea la nivelul la care ei ar merita. Statul trebuie să vină să-i ajute. S-au înființat centrele de excelență. A fost un prim pas. Acum, întărim această componentă a învățământului cu excelența în educație. Fac aici o paranteză, dintre olimpicii internaționali, unul este de la un liceu de stat, restul de la privat. De ce să nu investim și noi în educația copiilor noștri?”, a încheiat Luminița Barcari, deputat PNL Ialomița.

Petruța RIDICHE