„Toţi am fost mai mult sau mai puţin afectaţi de această pandemie”

De ceva vreme, românii se bucură de faptul că restricţiile au fost ridicate şi starea de alertă – dată în urma evoluţiei pandemiei de COVID-19 – s-a încheiat. Însă, criza din sănătate şi-a pus puternic amprenta asupra tuturor, din punct de vedere economic şi mai ales emoţional. În special, tinerii s-au simţit foarte frustraţi, căci şi-au văzut răpiţi, poate, cei mai frumoşi ani din viaţă, dacă se poate aprecia aşa. Iar dacă tinerii au perceput cât de cât situaţia, cei mici, practic, nu au înţeles prea bine ce li se întâmplă. S-au văzut, dintr-odată, izolaţi de prieteni, colegi de şcoală, bunici şi toate celelalte activităţi.
Iar pandemia a avut efecte extreme în rândul elevilor din România, prin prisma faptului că au crescut cazurile de violenţă şi tentativele de suicid.
Fost secretar de stat, în cadrul Ministerului Educaţiei, Luminiţa Barcari (deputat PNL Ialomiţa) a observat aceste lucruri. Şi, ca întotdeauna, nu a putut rămâne indiferentă. Ca atare, s-a gândit la o soluţie menită să rezolve problema.
„S-a dat un semnal de alarmă, nu de acum, ci de ceva timp de către psihologi. Nu doar elevii sunt afectaţi. Toţi am fost mai mult sau mai puţin afectaţi de această pandemie, pentru că socializarea, interacţiunea cu oamenii a avut de suferit. Copiii, în general, sunt mai mult afectaţi decât adulţii care îşi pot explica anumite lucruri din viaţa lor. Cei mici au nevoie de suportul emoţional al părinţilor, al celor din jur. Ori dacă au fost izolaţi şi cursurile s-au desfăşurat online, copiii s-au văzut singuri. S-au simţit abandonaţi de părinţi, care în cele mai multe cazuri s-au dus la muncă, abandonaţi de şcoală căci, probabil, nu s-au descurcat foarte bine online. Unii au avut nevoie de sprijin. De aceea, eu am propus şi voi face o iniţiativă legislativă ca fiecare unitate de învăţământ să aibă psiholog şcolar. Acum, prin Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, avem psihologi şcolari, dar norma este foarte mare. Poate fi un psiholog la una, două sau chiar trei şcoli, în funcţie de numărul de elevi. Este nevoie ca fiecare şcoală să aibă un psiholog care să facă un program, să identifice copiii cu anumite modificări de comportament, cu tendinţe de izolare. Dacă nu acţionăm cu toţii – părinţi, cadre didactice, psihologi – pentru a-i consilia pe respectivii copii, mi-e teamă că vom mai avea situaţii de genul acesta”, a precizat la radio Fresh FM, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”, Luminiţa Barcari.
Un alt aspect de îngrijorare este acela că există o creştere a abandonului şcolar, ajungându-se la un procent de 15,3% în 2019 şi 15,6% – 2020. Şi, la sate, procentul se situează la 26%.
Actualul ministru, Sorin Cîmpeanu a gestionat bine situaţia în această perioadă, în opinia Luminiţei Barcari. „Eu am o părere foarte bună despre domnul ministru Sorin Cîmpeanu. S-a implicat şi a gestionat bine situaţia învăţământului, în această perioadă. Oricine ar fi fost în Guvern, în astfel de perioade, ar fi avut de încasat reproşuri din partea populaţiei…Se pare că şi acele programe de After School nu au mai fost funcţionale în perioada pandemiei. De exemplu, în Ialomiţa, am avut câteva proiecte foarte bune, care au dat rezultate. Veneau copiii din medii defavorizate, fiindcă li se dădea echipament sportiv, o masă pe zi. Apoi, rămâneau o perioadă după ore şi îşi făceau temele, sub supraveghere. Erau activităţi sportive. Veneau cu drag la şcoală. Ori, toate aceste lucruri nu s-au mai putut face în pandemie şi copiii nu au mai venit la şcoală, că n-aveau motivaţie. Noi reuşisem, până la momentul apariţiei pandemiei – prin aceste programe, cu bani europeni – să aducem mulţi copiii la şcoală, care altfel s-ar fi pierdut. Lucrurile acestea trebuie să se reia cât mai repede. Dar nu numai acestea, ci şi alte programe, proiecte, ca să compensăm cumva. Foarte bine a mers şi Programul <A doua şansă> pentru tinerii ce au abandonat la un moment dat şcoala şi care pot astfel să-şi finalizeze studiile. Marea problemă a abandonului este la trecerea din ciclul primar în cel gimnazial. Sau, când termină opt clase şi nu se mai înscriu la liceu. Aici nu ne mai uităm cu îngrijorare către Institutul Naţional de Statistică, ci în curtea noastră, în fiecare şcoală. Dar, dacă nu avem cadre didactice bine pregătite şi remunerate, nu se implică. Eu acum sunt convinsă că nu putem apela la nesfârşit la răbdarea şi înţelegerea românilor. Asta, cu toate că trecem prin situaţii foarte grele, pe care nu le-am mai trăit înainte şi care au şubrezit bugetul statului. Ori banii, ce s-au dus pe tot felul de măsuri anti-pandemie, puteau să fie direcţionaţi în creşterea salariilor”, a mai adăugat Luminiţa Barcari, deputat PNL Ialomiţa.

Diana ARON

CATEGORII
Împărtășească Acest

COMENTARII

Wordpress (0)
Disqus (0 )