Topul firmelor din judeţul Călăraşi, ediţia 2023

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Călăraşi a organizat, recent, ediţia 2023 a Topului firmelor din judeţul Călăraşi. Acţiunea, care de-acum a devenit o tradiţie, a constituit, ca de obicei, un bun prilej de socializare între oamenii de afaceri şi reprezentanţii autorităţilor publice locale. În cadrul întâlnirii, agenţilor economici le-au fost prezentate oportunităţi de finanţare şi posibile parteneriate pe care le pot încheia, pentru a-şi dezvolta activitatea. Nu în ultimul rând, firmele performante din judeţ au fost premiate cu diplome de excelenţă pentru rezultate obţinute în anul 2022

Evenimentul a avut loc joi, 23 noiembrie, la Restaurantul Queen din municipiul Călăraşi. La acesta au fost prezenţi: Marian Drăgan (preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură – CCIA Călăraşi), Vasile Iliuţă (preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi); Marius Dulce (primarul municipiului Călăraşi); Dumitrel Ştefănescu (directorul FLAG Dunărea Călărăşeană); Nicu Vasile (vicepreşedintele CCIA Călăraşi şi preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR); Emil Muşat (secretar general al Prefecturii Călăraşi); oameni de afaceri; reprezentanţi ai instituţiilor publice, autorităţilor publice locale; presa locală.
În deschidere, preşedintele Marian Drăgan a scos în evidenţă importanţa momentului nu doar pentru mediul de afaceri călărăşean, ci şi întreaga comunitate. Topul firmelor călărăşene, organizat în exclusivitate de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Călăraşi, este un eveniment anual care s-a impus de-a lungul anilor ca parte integrantă a culturii de afaceri locale, întrunind parteneri şi invitaţi ce definesc performanţa în afaceri. „Excelenţa trebuie premiată şi recunoscută. Cred că trebuie să sprijinim agenţii economici şi să fim încrezători în mediul de afaceri economic călărăşean. Succesul dumnealor înseamnă investiţii, locuri de muncă şi o viaţă mai bună pentru călărăşeni. Vă felicit pentru rezultatele remarcabile şi am convingerea că numai împreună putem dezvolta Călăraşiul”, a precizat preşedintele Marian Drăgan
Directorul FLAG Dunărea Călărăşeană, Dumitrel Ştefănescu a vorbit despre asociaţia pe care e o coordonează, o organizaţie non profit a Ministerului Agriculturii, ce distribuie fonduri în cadrul Programului Operaţional de Pescuit (POP), la nivelul judeţului. „Suntem deja la al doilea exerciţiu financiar. Asociaţia Grup Local de Pescuit FLAG Dunărea Călărăşeană a acordat, până în prezent, undeva la aproape 6,5 milioane euro în teritoriul de care se ocupă, respectiv municipiile Călăraşi, Olteniţa şi toate comunele riverane Dunării. Acest exerciţiu financiar 2021-2027 reprezintă pentru noi cam penultimul tren, având în vedere că am crescut la nivel naţional Produsul Intern Brut. Următoarele fonduri s-ar putea să nu mai fie la nivelul exerciţiului financiar în care ne aflăm, deoarece ne încadrăm la o altă scară a bogăţiei naţionale, ca să zicem aşa. De aceea, fac apel ca cine vrea şi poate să acceseze fonduri în acest exerciţiu financiar, în cadrul programului nostru şi al celorlalte. Avem în implementare un proiect de cooperare între 5 FLAG-uri, la nivel naţional, unde noi am creat nişte circuite turistice, acestea fiind promovate în cele 5 teritorii şi nu numai. Noi facem parte dintr-o reţea la nivel naţional şi, de asemenea, la nivelul Comunităţii Europene. În felul acesta am ajuns şi la Comisia Europeană. Este unul din proiectele care au fost prezentate şi promovate în cadrul Comisiei Europene. Încă o dată fac apel la investiţii în domeniul piscicol, în pescuitul industrial, pescuitul sportiv şi acvacultură”, a îndemnat directorul FLAG Dunărea Călărăşeană.

„Agricultura României poate aduce lejer 64 -68 miliarde de euro ca şi cifră de afaceri”

Vicepreşedintele CCIA, Nicu Vasile (preşedintele LAPAR) a făcut o scurtă prezentare a strategiei în domeniul agriculturii judeţului Călăraşi. Aceasta a luat naştere în urma discuţiei de la Camera de Comerţ şi Industrie a României, unde a fost lansată ideea de a se crea un număr maxim de antreprenori pe cod CAEN, pe judeţ, pe ţară. „În momentul în care în 1990 am vrut să devin capitalist, e clar că am acces acum la pieţele globale. Dar piaţa globală înseamnă inclusiv România şi nu trebuie să creez această concurenţă între antreprenorii români. Eu trebuie să creez o unitate naţională pentru a putea face faţă concurenţei la nivel global. Nu am avut această strategie de unitate naţională, în ultimii 34 de ani. Judeţul Călăraşi este al patrulea ca mărime, din punct de vedere agricol, la nivel naţional. Avem o populaţie de 309 mii, în urma recensământului şi putem să ne dezvoltăm pe agricultură. Strategia include anii 2023-2030. Am vrut să face o paralelă între agricultura europeană – a celor 27 ţări membre – cea la nivel naţional şi cea a judeţului Călăraşi. În primă fază trebuie să dezvoltăm educaţia, cercetarea, sistemele bancare. Mulţumim, pe această cale, Băncilor ce sunt alături de Camera de Comerţ. La Călăraşi, noi avem 6.104 fermieri, iar la nivel naţional sunt 796 mii fermieri cuprinşi la APIA. Dar, din punct de vedere al performanţelor, nu stăm foarte bine. Din cele 27 ţări membre, avem doar 33% din totalul fermierilor la nivel naţional şi nu realizăm decât 3,3% din valoarea produselor agroalimentare. Pe când, Olanda are doar 0,5% din totalul fermierilor şi produce aproape 7%. Chiar şi Bulgaria are 1,97 % din totalul fermierilor la nivel european şi produc 1,1 % din valoarea produselor agroalimentare. Este clar că am creat o concurenţă artificială pentru decapitalizarea sectorului agricol. Am luat-o şi pe şeptel de animale, dovadă că la bugetul naţional aduc peste 5,2 miliarde euro, ca deficit bugetar, ca împrumuturi pentru produsele agroalimentare. 2,5 miliarde euro reprezintă importul de carne de porc. Am fost la Institutul de Economie al Academiei Române şi mi-a spus că stăm foarte bine pe zootehnie. Stăm foarte rău, nu bine. În fiecare zi, avem undeva la 20 de tiruri de carne de porc la graniţă care intră în ţară. Interesant este de văzut agricultura României versus agricultura Italiei. Ne asemănăm foarte mult, numai că noi nu realizăm foarte mult. Valoarea produselor agroalimentare din România, (agricole mai mult) nu depăşeşte 17-18 miliarde euro, în comparaţie cu colegii din Italia care au undeva chiar la 60 miliarde euro. Ori agricultura României poate aduce lejer 64 -68 miliarde de euro ca şi cifră de afaceri. Călăraşiul, ca şi judeţ agricol, produce 1,63 milioane tone de cereale, în comparaţie cu celelalte judeţe. Toată această strategie s-a bazat pe coşul zilnic al consumatorului, cu cele opt produse de bază. Judeţul Călăraşi are un venit la PIB de 1,4%. Activităţile la nivelul judeţului Călăraşi sunt 36% comerţ, 7% industrie…Interesant este ce spune Eurostat, anume că judeţul Călăraşi şi Ialomiţa ocupă locul 3 şi 7 în topul european al ponderii agriculturii în economia locală…Agricultura trebuie să dezvolte celelalte sectoare de activitate. Mă refer, aici, la industrie. Anul trecut am fost la Budapesta şi am discutat cu cei de la Ministerul Agriculturii. Aceştia au spus că ei nu creează concurenţă. Dacă văd că, într-o localitate, fermierul o duce bine, caută să dezvolte acolo o ferma zootehnică, apoi abatorizare, procesare şi comerţ. Asta trebuie dezvoltat şi la noi, la nivel judeţean şi regional”, a atras atenţia Nicu Vasile, specificând că la nivelul judeţului Călăraşi activează 74 de cooperative care creează foarte multe avantaje fermierilor. Acesta a mai vorbit despre politica demografică (faptul că nu există aşa ceva în România), productivitatea muncii, salariile la nivel european, structura populaţiei şi alte aspecte.

„Mediul antreprenorial este izvorul bunăstării unei societăţi”

La microfon au fost invitate, de asemenea, autorităţile publice locale şi judeţene. Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, Vasile Iliuţă a subliniat că Topul firmelor reprezintă un semn de recunoaştere a meritelor antreprenorilor, prin promovarea celor mai competitive firme din judeţ. „Evenimentul premiază anual firmele călărăşene care au înregistrat performanţe economice notabile şi au adus valoare comunităţii. Mă bucur să fiu, astăzi, alături de oamenii de afaceri. Antreprenoriatul nu este tocmai uşor în aceste vremuri. Aceşti oameni de top duc greul, susţinând economia judeţului. Aduc plus valoare judeţului Călăraşi. Iar noi, administraţia judeţeană, suntem alături de firmele care vor să se dezvolte în judeţul Călăraşi. Le sprijinim cu tot ce înseamnă autorizaţii, avize, din partea Consiliului Judeţean. Vă felicit, vă mulţumesc pentru tot ceea ce faceţi şi vă doresc mult succes”, a menţionat preşedintele Iliuţă. „Este un eveniment cu care ne-aţi obişnuit. Datorită Camerei de Comerţ, în fiecare an, sunteţi premiaţi cei care meritaţi. Fiindcă sunteţi implicaţi în comunitate, creaţi locuri de muncă şi asta e un lucru extraordinar de benefic pentru noi, ca administraţie. Este bine să ne implicăm cu toţii şi în viaţa socială a Călăraşiului. Şi, avem exemple de firme care sunt alături de comunitate, precum cei de la SOFIDEL, Tenaris, ROMPLY LOGISTICS. Aşteptăm să vă implicaţi cu şi mai mare aplomb, cât mai multe firme, să facem lucruri bune pentru Călăraşi. Vrem să ne implicăm în zona asta verde. Avem nevoie de mai mult verde. În urma furtunilor, mulţi copaci au fost doborâţi şi trebuie să replantăm. Apelăm şi la ajutorul dumneavoastră. Faptul că văd, astăzi, la Călăraşi, atâtea firme premiate, nu poate decât să ne bucure, pentru că avem foarte multe locuri de muncă. Eu vă urez să aveţi succes”, a urat Marius Dulce, primarul municipiului Călăraşi. „În numele Instituţiei Prefectului Judeţului Călăraşi îi felicităm pe toţi reprezentanţii mediului antreprenorial, prezenţi, astăzi, aici. Mulţumim administraţiei publice locale şi vreau să salut, în mod deosebit, prezenţa unor tineri studenţi. Pentru că, în felul acesta, se familiarizează cu ideea că mediul antreprenorial este izvorul bunăstării unei societăţi, al bunăstării unei comunităţi. Vă felicit şi vă urez succes”, a adăugat secretarul general al Prefecturii Călăraşi, Emil Muşat. „Acest top este un eveniment foarte important. Trebuie să punem în evidenţă competiţia care există între firme, pe domenii de activitate – firme mari, mici, mijlocii şi microîntreprinderi. Având acelaşi obiect de activitate, unele sunt mai penetrante decât altele. Unele au cifră mare de afaceri, au grad mare de profitabilitate diferit, unele plătesc impozite la stat, altele evită să plătească. Evidenţierea Topului, practic, scoate în faţă firmele mai curate, cele care plătesc impozitele, salariaţii, au un grad mare de profit şi se capitalizează. Este un lucru important şi tocmai de aceea Topul Firmelor reprezintă o sărbătoare a firmelor, la sfârşitul unui an. Topul are o tradiţie îndelungată şi dorim să îl organizăm mulţi ani de acum încolo. Acest top nu este un moft. Noi ne adresăm celor care realmente au iniţiativă, doresc să fie performanţi. Celor care doresc să afle în ce situaţie sunt în cadrul unei strategii legate de judeţ, naţionale sau europene. În strategie evidenţiem unde ne aflăm, de ce avem nevoie, ce ar trebui făcut… Am văzut că avem deficit pe anumite componente şi excedent pe altele. Această strategie o vom prezenta şi universităţilor agricole, studenţilor din anul I şi III, pentru a vedea unde există deficit sau excedent, să-şi orienteze şi ei afacerile…Vreau să felicit încă o dată firmele călărăşene, în primul rând pentru că au supravieţuit. Anul acesta a fost unul foarte greu pentru firmele din agricultură. Pentru prima dată în istoria noastră, de la Revoluţie încoace, au început să se vândă fermele. Unii şi-au restrâns activitatea şi au ajuns la concluzia să îşi vândă afacerile, ceea ce nu este în regulă. Nu este uşor, trecem printr-o perioadă realmente de recesiune, ne strângem ca ariciul şi trebuie să supravieţuim. Iar pentru treaba aceasta este nevoie să ieşim cu noi proiecte, să comunicăm mai bine. Să căutăm noi finanţări, să ieşim cu multe strategii, să-i sprijinim şi încurajăm pe antreprenori. Trebuie să învăţăm să lucrăm în asociaţii, cum se întâmplă în alte ţări. Problema este a supravieţuirii, căutăm să supravieţuim”, a mai declarat preşedintele Marian Drăgan.
Una peste alta, la final, a sosit şi momentul premierii firmelor intrate în Topul firmelor călărăşene, ajuns la cea de-a 30-a ediţie. În cadrul topului, au fost premiate AGRO CHIRNOGI SA; ALDIS SA; ASTALROM SA; AGRICOLA DRAGOŞ VODĂ SA; CATEX SA; CASANDRA SRL; CONCORDIA AGRO SRL; CONFORT SA; COSLO ZINCA SRL; DONALAM SRL; EUROCONFORT SRL; GIMART IMPORT-EXPORT SRL; ICOM OIL SRL; ILYA AGRO SRL; Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Agricolă Fundulea; KOMORA SRL; MEDIA PRINT SRL; MARIA INVEST HOLDING SRL; MIG VAS DISTRIBUŢIE SRL; REMAT SA; SAINT GOBAIN GLASS ROMÂNIA SRL;
SOFIDEL ROMÂNIA SRL (fostul CCH); TELPRON COMEX SRL; VEM SRL; ZAFA SRL ŞI ZMC TRADING SRL.

Marius BĂDRĂGAN