„Suntem miluiţi de mama natură, dar nu ştim să facem performanţă”

În luna martie, anul curent, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a lansat, împreună cu Federaţia Patronală a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, un pact de dezvoltare educaţională şi socială, pe tema „Cercetăm şi dezvoltăm produse”. Pentru ca viitoarele generaţii de manageri de ferme şi antreprenori din agrobusiness, să poată avansa – de la producţia de materie primă, la cercetare şi procesare – este nevoie ca mediul privat să se implice activ în dezvoltarea educaţională şi socială. „Vrem să stabilim anumite normative economico-sociale pentru strategii pe termen lung. Economia României are nevoie de aceste reguli”, a declarat, la acel moment, dr. inginer în ştiinţe agricole, Nicu Vasile, preşedintele LAPAR. Recent, acesta, a fost prezent în studio-ul radio Fresh FM, la emisiunea „Subiectul Zilei”, unde a abordat încă o dată această importantă temă. „Deci, am făcut această aderare a Federaţiei LAPAR, în cadrul Confederaţiei IMM-urilor. Noi avem, în cadrul asociaţiilor judeţene, fermieri medii, mari, chiar şi mici, care se încadrează în rândul antreprenorilor mici şi mijlocii. Avem nevoie de sprijinul tuturor, fără discuţie. Iar aici, găsim şi industriile conexe. Nu doresc să mai exportăm atât de mult materie primă. Aş dori să facem procesare. România trebuie să se bazeze mai mult pe procesare, nu pe vânzarea de materie primă. Numai ţările slab dezvoltate au această politică de a vinde resursele şi materiile prime”, a precizat dr. ing. Nicu Vasile.

O altă problemă, pe care a semnalat-o, este că, în vreme ce Japonia şi Germania – ţări dezvoltate din punct de vedere economic, în prezent – au investit cei mai mulţi bani în educaţie, după Al Doilea Război Mondial, România nu a făcut acest lucru. Din contra, a început să închidă şcolile profesionale după Revoluţie, fapt ce a dus la declinul din învăţământul agricol şi la provocări ale antreprenorilor de a găsi forţă de muncă calificată. Deficitul actual de forţă de muncă din agrobusiness este de circa 10-15%, potrivit specialiştilor din piaţă. „Eu zic că deficitul de forţă de muncă din agrobusiness este mult mai mare. În primul rând, agricultura a devenit un sector de activitate care face protecţie socială. Nu e corect. România se poate dezvolta cu agricultura. Avem condiţii pedoclimatice excelente. Suntem miluiţi de mama natură, dar nu ştim să facem performanţă. Anul acesta, producţiile nu au fost atât de rele, dar nu am dat decât undeva până în 30% din potenţialul agricol al României. Mereu aduc în discuţiile mele – şi este un exemplu fenomenal – Olanda. Noi tot timpul spunem că agricultura în sus, în jos… Ei bine, Olanda, prin agricultură, dă PIB-ului naţional peste 27%. Dacă ne referim la tot ce înseamnă partea de cereale, noi ne-am axat foarte mult pe producerea de grâu, porumb, floarea soarelui şi cam atât. Dar, olandezii au sere. La o fermă medie, discutăm de sere de 17 hectare. Păi, noi n-avem nici măcar cultură mare de 17 hectare. Avem 3,4 hectare…La noi fermierii se chinuie, dar fără spor. Pe când în Olanda discutăm de tehnologizare şi de toate celelalte lucruri, noi am desfiinţat şcolile profesionale. Toată lumea discută de două facultăţi. Înainte, până în 1990, când întrebai un absolvent de facultate, dacă mai face încă una, spunea că nu. El trebuia să meargă în câmpul muncii. Acum face chiar două facultăţi odată şi mai şi merge la serviciu. Eu nu înţeleg. Chiar aşa, am devenit genii, naţia asta românească, sau nu este decât un business? Am dezvoltat facultăţile, de au ajuns ca buticurile, fabrici de diplome. Şi, nu ai cu cine să discuţi. Mai e o problemă. Faptul că tu vinzi materie primă te face să nu poţi să creezi pe tot fluxul tehnologic, să nu ai profit. Seminţele sunt aduse din afara ţării, pesticidele la fel…

Ne este ruşine să spunem că suntem muncitori. Dacă nu aducem aportul nostru prin inteligenţă şi muncă fizică, nu putem crea plusvaloare. Aş vrea să îmbinăm mai mult teoria cu practica. Deşi avem foarte mulţi fermieri, în momentul de faţă, peste 850.000, problema este că nu sunt productivi, pentru că nu au învăţat cum să fie”, a mai adăugat preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

Marius BĂDRĂGAN