„Sunt multe lucruri de făcut, iar Guvernul şi Ministerul nu ne fac viaţa mai uşoară deloc”

• spune Costin Telehuz, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița

 La sfârșitul lunii trecute, fermierii au organizat un protest cu tractoare pe străzile Capitalei, acuzând Guvernul că-i condamnă la foame. Principala solicită a fermierilor a fost de a pune agricultura națională între priorități strategice ale acestui an și este adresată tuturor parlamentarilor din actuala majoritate. Printre altele, fermierii reclamă subvențiile de la bugetul național înjumătățit față de 2020, întârzierea demarării noilor sesiuni de depunere a proiectelor europene, blocajul financiar din sectorul creșterii bovinelor, colapsul sectorului de creștere a porcinelor, problemele noi din sectorul creșterii păsărilor, renunțarea programului , excluderea investigațiilor în irigații și a celor opt depozite regionale din PNRR, risc de insolvență pentru fermierii afectați de secțiune în 2020 din cauza neacordării despăgubirilor,

Solicitările fermierilor – ce au organizat protestul – sunt de actualitate și o bună parte se regăsesc în doleanțele tuturor celor care activează în acest sector. „Solicitările sunt de actualitate. O bună parte dintre ele se regăsesc și pe listă de nemulțumiri pe care am avansat-o și noi în luna martie, când am protestat în Piața Victoriei. Apoi a avut loc un protest cu tractoare la colegii noștri de la Botoșani, Vaslui, Iași, Bacău. A fost un protest mai amplu, dar mai puțin mediatizat. Ideea este că e aceeași listă de nemulțumiri la care s-au adăugat ultimele vești proaste. Adică este că în PNRR nu a fost admisă investigația în irigații și în depozite regionale. Lipsa de transparență sau colaborare greoaie cu Ministerul în ceea ce privește elaborarea Planului Național Strategic eo problemă ce trenează de mult vreme, pe care noi încercăm so rezolvăm pe toate căile și cu vorba bună și mai răstit. Într-adevăr, am constatat cu dezamăgire că ajutorul național tranzitoriu în vegetal – dar și în zootehnie – a fost redus. Astea sunt plățile ce vin prin derogare de la Guvern și nici ritmul de efectuare a plăților directe nu a fost unul extraordinar de alertă. Venind după anul trecut, ne-am fi așteptat la ceva mai multă operativitate din partea APIA. Da, toate sunt reale. Mă tem că unele dintre ele sunt apanajul Ministerului. Prin ANIF, Ministerul trebuia să-și facă temele un pic mai bine și să expună un proiect mai tentant pentru Comisia Europeană. În ceea ce privește irigațiile, din câte știi eu personal, Comisia Europeană ar da șanse mici unele proiecte care nu schimbă și nu oferă situații radicale. Așa cum a fost el înaintat, PNRR, pe latura de irigații, nu prevedea decât impermeabilizări și refacerea unor pompări și re-pompări teoretic cu mijloace ceva mai eficient. Dar acestea sunt măsuri ineficiente în ochii Europei. Dar, până la Europa, se pare că ele au picat și în discuții cu Ministerul Fondurilor Europene unde domnul Ghinea ne-a cam tăiat macaroana destul de abrupt. Bineînțeles că toată lumea și nemulțumită. E posibil ca formularea – pe care noi n-am văzut-o – refacerii sistemului de irigații să fie scăzut șansele întregului Plan Național de Reziliență și Răspuns, astfel încât au fost dat la o parte ”, a precizat la Fresh FM, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”, Costin Telehuz, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița, specificând că planul a fost făcut mai mult pe repede –înainte. A fost invocată lipsa de timp, fermierii nefiind consultați așa cum trebuie. „Noi, în principiu, participăm la elaborarea Planului Național Strategic care este propunerea și varianta noastră despre cum ar trebui să arate noua Politică Agricolă Comună care începe cu întârziere din cauza Brexit-ului și pandemiei. El trebuia să cuprindă 2021 – 2026 inclusiv, deci șapte ani. Întârzie, probabil că va fi implementat începând cu 2023. Până atunci avem pe fonduri europene, măsuri vechi cu bani noi, adică tot Planul Național pentru Dezvoltare Rurală, cu aceleași măsuri, ale căror ghiduri se modifică în fiecare an, în funcția de priorități mai apar, dar în concordanță cu regulile vechi, conform cărora au fost implementate. Anume nu putem lua bani de la un pilon la altul decât într-o mică măsură, de cred că maxim 25%, nu putem realoca bani de la o măsură la alta decât într-o proporție de 10%, dacă nu mă înșel. În continuare avem măsură 17.1 ce subvenționează asigurări și care a părut a fi foarte utilă anul trecut deoarece sunt asigurări societățile sunt scumpe. În opinia mea, măsură 17.1 și în continuare subfinanțată. Dacă ar fi accesat de 20% din suprafața țării ar fi insuficientă, pentru că sunt doar 40 și ceva de milioane de euro acolo pe tot exercițiul. Deci, nici măcar anual și cred că ar fi nevoie de 100 milioane euro în fiecare an. Probleme sunt multe. Planul Național Strategic este încă în curs de elaborare. Autorități de management și alte servicii din cadrul Ministerului lucrează, dar lucrează într-un stil care nouă nu are loc, pentru că e un document foarte vast și foarte important. În elaborarea lui, noi primim capitole întregi spre analiză și răspuns, de azi pe mâine. Adică primești 30 de pagini cu lucruri foarte importante cu termen de răspuns o zi sau două. Se dă dovadă de neseriozitate. Noi încercăm să ne plătim totuși pe lucrurile astea și avem un ritm de lucru foarte solicitant în anumite perioade. În continuare ne zbatem să explicăm și să justificăm cererea pentru derogare de la niște pesticide ce sunt retrase în Europa și fără de care noi nu putem face treaba. Suntem în lucru și cu cel mai mare broker de asigurare din lume în elaborarea unui produs de asigurare mai cuprinzător. Sunt multe lucruri de făcut, iar Guvernul și Ministerul nu-mi fac viața mai ușoară deloc… Noi suspectăm și o relație proastă între Ministrul Agriculturii și premier. Florin Cîțu este un fost finanțist, un om care se uită în cifre. În momentul în care vede ponderea agriculturii undeva la 5-6% din PIB o creditează cu importarea acestei cifre. Slavă Domnului că n-am avut o criză alimentară până acum, că dacă am avut cu siguranță ne-ar fi privit cu alți ochi. Noi sperăm în continuare să menținem comunicarea cu domnul Cîțu și ușor-ușor să-l convingem că agricultura e mai importantă decât banii pe care îi produce. Sperăm să-i câștigăm încrederea, să înțelegem că putem produce mai mult, să înțelegem măcar în al 12-lea ceas că a ajuta agricultura era o oportunitate de investigație, nu o cheltuială. Una peste alta, chiar și prin ochii domniei sale de finanțist, ar trebui să nu vadă ca pe o oportunitate de investigații, pentru că agricultura lor să scoată banii foarte repede. Din păcate, na fost așa. Mai sunt niște vagi speranțe la rectificarea bugetară, să-și reconsidere atitudinea față de noi. Vom vedea dacă vom reuși să-l convingem ”, a mai adăugat președinții Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița.

Diana ARON