SUMAL nu face faţă, tăierile ilegale au explodat

Transporturile ilegale au devenit o normalitate la nici 20 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei care plafonează preţul lemnului de foc la 400 lei/mc. O nouă investigaţie a World Wide Fund for Nature (WWF) arată că SUMAL nu face faţă valului de ilegalităţi care s-a abătut asupra pădurilor României.
Timp de 7 zile, reprezentanţii WWF România au monitorizat video toate transporturile de lemn care ieşeau din pădure în diferite locaţii din judeţele Braşov şi Sibiu. Rezultatul este sumbru: peste 40% dintre transporturi sunt ilegale.
Fără a avea pretenţia unei relevanţe statistice, pentru a reflecta imaginea recoltărilor ilegale la nivel naţional, rezultatele sunt absolut îngrijorătoare, având în vedere faptul că toate locaţiile în care s-a realizat acest eşantionaj nu erau considerate până acum zone de risc în ceea ce priveşte prevalenţa exploatărilor ilegale. Pe măsură lemnul de foc este, ironic, tot mai scump şi greu de găsit, populaţia a decis să se descurce pe cont propriu. Din totalul transporturilor de lemn surprinse pe camere, 26% au fost transporturi de lemn de foc (camionete, atelaje) fără documente precum aviz/cod SUMAL. Mai departe, din transporturile ce au fost înregistrate în SUMAL, alte 31% au fost identificate ca transporturi neconforme în care s-a constatat fraudarea declaraţiilor privind cantităţile de lemn transportate – supraîncărcări flagrante, cu un volum nedeclarat ajungând pana la 10 mc per transport. Acest mod de operare, prin care este introdus pe piaţă lemnul recoltat ilegal, este practic îngăduit de breşele din SUMAL 2, breşe recunoscute de autorităţi, dar care în continuare nu sunt soluţionate.
„La începutul anilor 2000, atunci când nivelul tăierilor ilegale a explodat ca urmare a unui proces haotic de retrocedare, politicieni mărunţi susţineau că tăierile ilegale sunt mai ieftine şi mai la îndemână decât împrumuturile de la Fondul Monetar Internaţional, că veniturile obţinute din recoltările ilegale vor ajuta România să treacă prin tranziţie. Astăzi, după acelaşi model, pădurile noastre sunt condamnate să plătească factura unei crize energetice gestionate haotic”, a precizat Radu Vlad, coordonatorul proiectelor regionale în domeniul pădurilor la WWF România, specificând că a fost făcut un nou apel către Parlamentul României să modifice în regim de urgenţă prevederile acestei Ordonanţe şi să adopte compensarea condiţionată ca soluţie pentru protejarea populaţiei defavorizate. „În felul acesta, ne asigurăm că populaţia va cumpăra doar lemn recoltat legal, căci fără chitanţă nu va primi compensarea, că vom folosi responsabil această resursă deoarece nu vor fi subvenţionate sortimentele superioare de lemn care pot fi folosite pentru construcţii sau mobilă. Fără compensare, plafonarea arbitrară la un preţ care, în majoritatea situaţiilor, nu acoperă nici măcar costurile reale privind recoltarea si transportul (chiar daca lemnul ar fi gratis la pădure), nu are cum să funcţioneze. Aceasta situaţie va obliga însă operatorii care nu sunt dispuşi să încalce legea sau să apeleze la artificii contabile să se orienteze pe piaţa UE, unde această plafonare nu este aplicabilă. Vom avea aşadar mai puţin lemn cu provenienţa legală disponibil pe piaţa internă, astfel că cele circa 3 milioane de gospodării ce se încălzesc cu lemn ajung să fie dependente de un comerţ ilegal care reînfloreşte”, a mai adăugat coordonatorul proiectelor regionale în domeniul pădurilor la WWF România.

Context

Înainte de adoptarea ordonanţei, WWF România a solicitat Guvernului organizarea unei dezbateri publice în vederea identificării celor mai bune soluţii care să răspundă realităţilor din societatea românească, pentru a proteja populaţia defavorizată de preţurile mari pentru lemnul de foc, atrăgând atenţia că plafonarea preţului la lemnul de foc va revigora haosul. Este al treilea an consecutiv în care WWF face monitorizări video la ieşirea din pădure. „Continuăm aceste monitorizări în teren, încercând să surprindem cât mai multe regiuni, şi vom prezenta un nou raport detaliat în martie 2023, atunci când ordonanţa nu va mai fi aplicabilă”, a subliniat şi Magda Constantin, specialist în comunicare la WWF România.
Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura.

Ramona BUTNARIU