Studiu național: Provocările Generației Z, în 2021

Lipsa resurselor financiare (77%) și a educației în acest domeniu (60%), lipsa motivației (65%) și a consilierilor în carieră (59%), dar și stările emoționale fluctuante (49%) sunt principalele provocări cu care se confruntă , în prezent, tinerii din România. Astfel arată informațiile celui mai recent studio național Insights PulseZ. Iar acest lucru se întâmplă la mai bine de un an de la începutul pandemiei!

Studiul „Insights PulseZ”, aflat la cea de-a doua ediție, a fost conceput și coordonat de specialiștii programelor naționale antreprenoriale „Vreau să Fiu Antreprenor” (VSFA) și „Insights” – din cadrul organizației Romanian Business Leaders (RBL). A fost realizat de agenția de studii de piață IZI data, în luna iulie, în rândul a aproximativ 1.200 de tineri din România. Cercetarea sa axat pe surprinderea stărilor, comportamentelor, intereselor și dorințelor tinerilor din România, în noul context pandemic, de către membri ai generației Z (cei născuți după 1995). Astfel, sa făcut o comparație cu situația din anul 2020 (perioada mai-iunie 2020, când a fost desfășurat prima ediție a studiului).

,, Prin acest studiu ne-am propus să analizeze comportamentul și stările tinerilor din România, interesele și motivațiile lor, în acest context pandemic, comparativ cu ceea ce a însemnat 2020 pentru ei. Ne-am dorit să le putem înțelege deciziile de acțiune și consum, planurile de dezvoltare, precum și percepția asupra lumii de astăzi și a noilor realități. Generația Z este considerată prima generație născută într-o perioadă în internet și noile tehnologii sunt disponibile la scară largă, acești tineri fiind extrem de conectați la mediul digital ”, punctează Alin Claudiu Apostu, coordonator al studiului Insights și Project Manager în cadrul programului național„ Insights ”și„ Vreau să fiu Antreprenor ”.

„Cei care nu se uită la generația Z și nu se modelează după aceștia, vor deveni inadaptați mai curând decât se așteaptă. Viitorul se întâmplă deja și o face repede. De multe ori, relevanța generației Z este subestimată, deoarece puterea financiară a acestor generații este mai scăzută. Însă, forța generației Z se manifestă deja, prin puterea ei de influență asupra celor mai multe dar și prin nealinierea tinerilor la structurile sociale tradiționale. Generația Z se remarcă în toate studiile noastre, nativii digitale sunt structurale diferiți. Prin acest studio, ne-am propus să o înțelegem în profunzime, să nu pregătim activ pentru ce urmează ”, precizează fondatorul IZI data, Silvia Luican.

În 2021, generația Z resimte oboseală, stări emoționale fluctuante și are probleme financiare. La aproape un an și jumătate de la începutul pandemiei de coronavirus, tinerii generației Z din România au mărturisit că se simt mai obosiți (50% în 2021 vs. 34% în 2020), că se confruntă cu stări emoționale fluctuante (49% în 2021 vs. 37% în 2020), dar și cu moment de incertitudini referitoare la perioada ce va urma. Mai mult, există și tensiuni din sfera personală și profesională (32% în 2021 vs. 26% în 2020). Totodată, informații arată că, în 2021, tinerii resimt mai pregnant lipsurile din societatea românească față de acum un an. Cele mai importante dintre lipsurile menționate de reprezentanții generației Z sunt resursele financiare (77% în 2021 vs. 59% în 2020), urmează la o distanță considerabilă de lipsa consilierilor în carieră (59% în 2021 vs 47% în 2020), precum și problema birocrației și lipsa digitalizării (55% în 2021 vs. 32% în 2020). Aici se include și lipsa susținerii morale din partea apropiată (50% în 2021 vs. 34% în 2020) și, nu în ultimul rând, lipsa a accesului la programul de învățare non-formală – cursuri, programe de leadership (48% în 2021 vs. 37% în 2021).

Organizarea personală, educația financiară și tehnologia – în topul abilităților de dezvoltare. Participanții au fost întrebați despre abilitățile de care au nevoie pentru a se dezvolta. Topul abilităților menționate de ei suferă mici modificări față de cel menționat anul trecut, iar explicația stă în contextul economic prin care a trecut România în ultimul an. Astfel, dacă organizație personală (gestionarea timpului, productivitatea proprie) rămâne, în continuare, pe primul loc în topul preferințelor (60%), în 2021, nevoia de educație financiară și de investigații crește semnificativ. Aceasta ajunge pe primul loc printre nevoile tinerilor (60% în 2021 vs 51% în 2020). Dacă fetele menționează într-o mai mare măsură nevoia de a învăța să-și gestioneze mai bine emoțiile (66% fete vs. 40% băieți), băieții se axează pe educația financiară (64% băieți vs 56% fete), tehnologia (44% băieți vs 29% fete) și lucrul în echipă (30% băieți vs 21% fete). Referitor la planurile profesionale ale tinerilor, unul dintre trei respondenți ai generației Z precizează că plănuiește să se angajeze în România, iar 21% dintre ei se gândesc să își continue studiile în țara noastră. Doar 12% dintre participanții la studiu declarat că vor să lucreze în străinătate și tot atâția sunt cei care au intenționat să-și deschidă o afacere.

Preferințele tinerilor privind consumul digital și platformele social-media. Cei mai mulți dintre respondenții studiului (43%) au declarat că, în această perioadă, petrec zilnic între 4 și 8 ore în fața ecranelor. Ei sunt urmați de aproape o treime (28%) care susține că stă în fața ecranelor între 8 și 12 ore. Nu se remarcă diferențe în funcție de genul tinerilor, în ceea ce privește timpul petrecut în fața ecranelor, dar sunt mai mulți cei între 19-21 de ani care acordă mediului digital între 8-12 ore (32% vs. 24% 16-19 ani). De asemenea, sunt mai mulți tinerii din mediul urban (31%) care își petrec între 8-12 ore navigând pe ecrane în comparație cu cei de la țară (25%). În ceea ce privește platformele social-media preferate de către Generația Z, Instagram este principalul canal folosit de o treime din tinerii din România (33%), urmat de Facebook (22%), Youtube (17%), WhatsApp (13%) și TikTok (12%). Cei cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani folosesc Instagram în mai mare măsură (47%) decât ceilalți tineri din categoriile de vârstă 19-21 ani, respectiv 22-24 ani, menționându-l pe primul loc în topul preferințelor. Mențiunile scad, însă, gradual cu vârsta: Instagram este înlocuit cu Facebook, care ajunge pe locul I în rândurile celor de la 22-24 ani (28%).

Petruța RIDICHE