Statul român vrea să atragă tinerii specialişti, plecaţi în afară, dar n-are succes!

În ultimii ani, tot mai mulţi români îşi iau lumea-n cap, cum se spune în popor. Iar, un aspect şi mai tragic este că majoritatea celor plecaţi în afară, sunt tineri, unii cu specialitate, care ar putea să aducă plusvaloare ţării unde s-au născut. Dar, au ales să trăiască acolo unde au parte de recunoaştere şi un salariu decent, conform educaţiei. Ideea este că au plecat fiindcă nu văd nicio perspectivă de a-şi croi un viitor în propria ţară.

Statul român a încercat totuşi să mişte lucrurile, să-i întoarcă pe românii plecaţi în străinătate şi să readucă specialiştii în ţară. Prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), a deschis, pe la începutul lunii ianuarie, anul curent, o sesiune de înscrieri la fondurile europene pentru tinerii fermieri, submăsura şase, punctul 1 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Bugetul disponibil a fost de 20 de milioane de euro. Sesiunea a fost deschisă doar pentru românii din Diaspora care se întorc în ţară şi fac aici agricultură. Sesiunea trebuia să se încheie pe 4 mai, dar, pentru că oamenii nu se prea înscriau, perioada de aplicaţie a fost prelungită cu două luni, până în 5 iulie 2021.

Ei bine, cu toate prelungirile, românii din afară nu au fost interesaţi de Programul Tineri Fermieri, ca să se întoarcă în România, să facă agricultură în ţară. Cu tot cu prelungiri, AFIR a primit abia 256 de cereri de finanţare, în valoare de aproximativ 10,5 milioane de euro, adică jumătate din bugetul pus la bătaie. „Nu sunt interesaţi fiindcă proiectul este slab. A mai văzut cineva Ministerul Industriei? Păi, eu aduc un tânăr, ca să-l bag tot în agricultură? De ce avem noi nevoie? De industrializare, domnule! Trebuie să-i dau sprijin de a se dezvolta micului fermier. Statistic, avem o îmbătrânire a forţei de muncă din agricultură, dar şi a managementului. Proprietarii de ferme mari au ajuns la o vârstă respectabilă şi ar dori să vândă. Numai câte ferme sunt de vânzare pe Internet. Asta înseamnă ceva. Dacă un tânăr vrea să investească în agricultură neapărat, statul trebuie să-l sprijine, să îi dea credite cu dobânzi subvenţionate, cu dobândă zero. Trebuie să-l ghideze, să preia aceste ferme care sunt la vânzare. De ce? Pentru că el reprezintă viitorul. Consider că el e specialist, într-o formă sau alta, cel puţin la nivel teoretic. Şi, prin tot ce înseamnă consultanţa Ministerului Agriculturii, a Direcţiilor Agricole şi toate celelalte lucruri, dezvoltă aceste ferme. Noi trebuie să devenim mai puternici. După aceea, trebuie să venim cu măsuri pentru atragerea tinerilor din Diaspora, să dezvoltăm industria prelucrătoare”, a precizat la Radio Fresh FM, în cadrul Emisiunii „Subiectul Zilei”, dr. inginer în ştiinţe agricole, Nicu Vasile, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), specificând că, din nefericire, totul s-a dus pe apa Sâmbetei. Totul s-a distrus. Veniturile în agricultură nu mai sunt precum cele de odinioară, când fermierii aveau pentru ce trudi. „Păi, mai vede cineva, în bilanţurile contabile agricole ale fermierului, producţia secundară? Lâna o aruncăm, la fel şi pielea de oaie, vită, de nu ştiu ce… Păi, înainte, erau trecute în contabilitate, ca produse secundare. Era un venit. Acum nu mai e nici un fel de venit. Am stricat păstrăvăria română, am distrus toate lucrurile acestea. Iar tot ce înseamnă partea de conservare, pentru perioada de iarnă, o aducem din Bulgaria şi din alte părţi. Păi, nu ne-ar fi puţin ruşine? Peste 3 miliarde de euro, din datoriile României, provin de la importurile de produse agroalimentare. Am stricat tot ce înseamnă sere în jurul marilor oraşe şi acum facem sere la distanţă de 50 km, în mijlocul câmpului. E fenomenal! Nu au cum să fie rentabile vreodată. În primul rând, avem ierni geroase. Câtă energie electrică consumă investitorul pe acele sere, ca să producă două-trei culturi pe an? Nu ne punem întrebarea, nu gândim şi noi economic… Am dorit să fim capitalişti, suntem capitalişti, dar capitalismul înseamnă concurenţă şi competitivitate. Păi, cum pot să fie competitivi, din moment ce gândesc cu picioarele? N-au studii tehnice, nu au absolut nimic, doar facem un lucru şi hai să dăm banii ăştia…Fiecare euro adus trebuie să fie rentabil. Căci, cu banii care vin într-o ţară, e ca într-un balansoar. Vii cu foarte mulţi bani într-o piaţă şi creezi inflaţie. Trebuie să fim foarte atenţi. Fiecare leu, care intră în sau după poarta tipografiei, trebuie să se regăsească în industrie, în valoarea ţării respective”, a concluzionat Nicu Vasile, preşedintele LAPAR.

Marius BĂDRĂGAN

CATEGORII
Împărtășească Acest

COMENTARII

Wordpress (0)
Disqus (0 )