Sprijinul Comisiei Europene pentru fermierii afectaţi de importurile de cereale din Ucraina, un prim pas insuficient

Comisia Europeană a asigurat că va sprijini mai consistent fermierii afectaţi de importurile de cereale din Ucraina, după ce iniţial a anunţat alocarea, din bugetul de rezervă al Politicii Agricole Comune, a doar 56 de milioane de euro pentru trei state afectate, în speţă România, Bulgaria şi Polonia. Anunţul dătător de speranţă, pentru fermieri, a fost dat de către Ursula von der Leyen, care a declarat că cei 56 de milioane euro reprezintă doar un prim pas şi va fi analizată creşterea sumei.
Vicepreşedintele COPA-COGECA, Marius Micu a atras atenţia şi el că suma alocată (deocamdată) este în dezacord cu realitatea. În opinia sa, acest subiect al împărţirii banilor pentru sprijinul fermierilor afectaţi de importurile de cereale din Ucraina este foarte important. Prin poziţia geografică, România şi celelalte ţări, care se află în vecinătatea Ucrainei, au fost nevoite să asigure rute de tranzit pentru produsele agricole din Ucraina. Fiind posibil, astfel, exportul produselor către ţări terţe, pentru a susţine Ucraina din punct de vedere economic. „Trebuie să ne susţinem parteneri dar iată că, totuşi, asigurând aceste rute de tranzit, au apărut perturbări ale pieţei la nivel naţional, european şi implicit, global. Cele mai afectate ţări sunt cele care asigură rutele de transport –România, Polonia, Bulgaria. Fireşte că sunt şi alte ţări, dar aici pică greutatea cel mai tare. România are graniţă directă cu Ucraina. Procentual avem 25% din graniţe în vecinătate cu Ucraina, ceea ce înseamnă 13 puncte de frontieră şi traficul de cereale este foarte intens. Mai ales că avem deschidere la Marea Neagră,  unde devenim portul principal, prin portul din Constanţa. Nu sunt o instituţie şi nu stă în atributul meu să vin cu date, dar estimez că procentul în care România asigură acest tranzit, la nivelul fenomenului global, reprezintă între 50 şi 60%. Asta înseamnă că aducem un ajutor pe acest subiect al  Ucrainei mai mult decât jumătate, comparativ cu celelalte ţări. Prin Bulgaria sau Polonia e un tranzit mai redus sau cel puţin echivalent cu procentul pe care îl asigură România singură. Şi, ce s-a întâmplă? Se blochează portul, că accesibilitatea fermierilor români de a vinde prin portul Constanţa scade şi apar perturbări ale pieţei. Acesta este un prim fenomen macro. Celălalt fenomen, din cauza căruia piaţa este perturbată, este că produsele astea nu se află doar în tranzit. Ele intră sub forma tranzitului, nu a importului. Dar, cumva, iar este responsabilitatea autorităţilor să ne spună ce şi cum ajung în piaţă, în economia naţională, produse agricole din Ucraina care nu ştim dacă respectă condiţiile fitosanitare ale Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că au costuri de producţii mult mai reduse decât ale noastre. Şi, acestea fac concurenţă. Este normal ca un agent economic care procesează grâu să cumpere input-ul la preţul mai rentabil atunci când acesta este accesibil, pentru a produce făină, uneori neuitându-se la ţara de provenienţă. Toate lucrurile acestea perturbă piaţa”, a precizat la Radio Fresh FM, în cadrul emisiunii „Actualitatea în FM”, vicepreşedintele Micu, specificând că organizaţia COPA-COGECA a dovedit, prin datele colectate de la nivelul organizaţiilor profesionale, impactul negativ pe care importurile de cereale din Ucraina îl are asupra fermierilor români. Comisia Europeană a reacţionat pozitiv dar, totuşi, suma alocată din bugetul de rezervă al Politicii Agricole Comune (care se cifrează undeva la 450 de milioane) de doar 56 de milioane de euro, pentru statele afectate, este derizorie. Căci, cele 56 milioane de euro se împarte la trei ţări, România, Bulgaria şi Polonia. Mai mult decât atât, României îi revine doar 10 milioane euro (17,9%), în vreme ce Polonia primeşte 30 de milioane euro (52,4%) şi surprinzător Bulgaria – 17 milioane euro. Asta în condiţia în care România asigură un tranzit de 50-60%. Deci este clar, că distribuţia nu este măcar egală. „România are, în momentul acesta, în depozite, o cantitate totală cam de 5 milioane de tone de cereale, respectiv 2 milioane tone de grâu, 2 milioane tone de porumb şi până într-un milion de tone seminţe de floarea soarelui. Dacă împărţim toţi cei 56 de milioane euro la cantitatea pe care o avem în depozite – pentru că nu putem vinde, acesta este impactul – vom constata că ne revine undeva la 11,2 euro per tonă. În vara anului trecut, preţul de vânzare  pe tona de grâu era undeva la 1.500 -1.600 lei pe tonă, iar astăzi îl vindem în portul Constanţa cu 1.000 – 1.100 lei tona. Deci, impactul negativ este de mai mult de 100 euro pe tonă, iar noi primim compensaţie doar 11,2 euro. Nu numai că împărţirea nu este echitabilă între state, fiindcă nu ţine cont de realitatea rutelor de tranzit şi cine şi în ce procent le asigură. Oricum este inechitabil, indiferent că eşti român, polonez sau bulgar, pentru că nu îţi acoperă nicio mică parte din pierdere. De aceea este foarte important să solicităm o anvelopă mai mare, adică mai mult de 56 de milioane şi, totodată, revizuirea metodologiei de redistribuire a banilor, astfel încât să fie echitabilă. Dacă România asigură 50% tranzitul produselor agricole, să primească în cuantum compensaţii la echivalentul acestui procent. Este o mare dezbatere, la nivel naţional, dar se pare că ne concentrăm – şi o spun cu durere în suflet – la cine, ce şi cum a greşit. În loc să fie o voce comună, care să vină la nivel naţional. Noi, COPA-COGECA, atâta timp cât stăm într-o poziţie comună şi echitabilă pentru toţi membrii din Uniunea Europeană, vom face toate demersurile către instituţiile de decizie, pentru a găsi soluţii reale, care să răspundă problemelor reale ale fermierilor europeni şi implicit fermierilor români. Dacă vorbim de solidaritatea faţă de Ucraina, trebuie să ţinem cont şi de solidaritatea faţă de statele care depun cele mai mare efort. Emoţia este foarte mare, la nivel european, dar noi nu putem să vorbim şi să luăm decizie pe bază de emoţie. Trebuie să luăm o decizie pe lucruri pragmatice, concrete. De aceea, ar trebui să existe un efort conjugat la nivel de decizie şi apoi ne uităm şi acasă ce am făcut”, a concluzionat vicepreşedintele COPA-COGECA.

Ramona BUTNARIU