Sondaj: 6 din 10 copii ucraineni aflați în România vor organizarea de clase speciale, după programa din Ucraina
Aproape trei sferturi (73%) dintre copiii ucraineni care se află în România și-au continuat educația la distanță, urmând online programa din Ucraina. 7% dintre aceștia și-au întrerupt complet educația, iar 6% au frecventat școlile românești, unde s-au organizat clase speciale cu predare conform programei ucrainene și cu profesori din țara de origine. Doar 1% sunt înscriși ca audienți în sistemul românesc de educație.
Cu toate acestea, dintre opțiunile mamelor, cel mai frecvent exprimată (pentru 64% dintre copii) este continuarea educației în sistem ucrainean, în cadrul unor clase speciale organizate în școlile românești. În același timp, pentru aproape un sfert dintre copii (24%) mamele ar prefera o integrare treptată, prin parcurgerea unui an pregătitor în sistem ucrainean, dar cu predare intensivă a limbii române. Iar acest an pregătitor să fie urmat de integrarea în sistemul românesc. Acestea sunt statisticile pe care le scoate la iveală un sondaj online realizat de Organizația Salvați Copiii România, pe un eșantion neprobabilistic. Sondajul s-a bazat pe răspunsurile a 344 de mame provenind din Ucraina și aflate pe teritoriul României împreună cu copiii lor, integrați în programul de asistență umanitară al organizației. Numărul total de copii indicat de respondente este de 610, dintre care 493 de vârstă școlară (5 – 17 ani). Pentru doar 9% dintre copiii ucraineni, soluția aleasă ar fi cea a integrării directe în sistemul românesc, alături de colegi de clasă români și cu o predare intensivă a limbii române. Diferența de 3% este reprezentată de copii ai căror mame ar prefera o altă variantă.
Din punct de vedere al nivelului de cunoaștere a limbii române de către copiii ucraineni, aproape trei sferturi dintre ei (71%) nu o cunosc deloc. De asemenea, 28% au început să o învețe, dar încă nu au atins un nivel care să le permită continuarea educației în limba română. În același timp, doar 1 din 100 de copii ucraineni au învățat bine limba română sau o știau înainte de sosirea în România, fiind de etnie română.
Astfel, întrebate care consideră că ar fi principalele obstacole ce îngreunează integrarea copiilor ucraineni în sistemul românesc de educație, cele mai multe mame au indicat barierele lingvistice. Acestea reprezintă un procent de 90%. Următorul cel mai frecvent indicat obstacol este reprezentat de lipsa de certitudine cu privire la durata șederii în România și perspectivele de viitor (în proporție de 45%). Diferențele între programa ucraineană și cea românească (33%) și dificultățile legate de procesul de echivalare a studiilor urmate în Ucraina (15%) reprezintă alte bariere frecvent indicate. O eventuală respingere a copiilor ucraineni de către colegii sau profesorii români nu pare, însă, a reprezenta un motiv frecvent de îngrijorare. Problema a fost indicată doar de 12 mame, respectiv un procent de 10%. Diferența de 11 procente este reprezentată de alte situații (copii sub vârsta școlară, copii care au sosit în România după începerea vacanței etc).
În funcție de încrederea mamelor în capacitatea României de a asigura condiții pentru educația copiilor ucraineni începând cu anul școlar 2022/2023, se remarcă faptul că aproape jumătate dintre respondente (46%) au indicat niveluri ridicate de încredere. În același timp, 19% dintre ele înclină spre lipsa de încredere. Diferența de 36 de procente este reprezentată de cele care manifestă o atitudine neutră sau au optat să nu răspundă la această întrebare.
Petruța RIDICHE
