Slobozia este doar un oraş de tranzit pentru ucrainenii refugiaţi

O problemă de actualitate, cu care se confruntă, la ora actuală, întreaga ţară este cea a războiului din Ucraina. Pe lângă aspectul economic, România se confruntă şi cu valul de refugiaţi care caută să scape de ravagiile provocate de război. Autorităţile locale şi judeţene caută soluţii pentru a-i ajuta pe ucrainenii aflaţi în dificultate.
Şi în Ialomiţa, criza refugiaţilor este gestionată cu deosebită atenţie, chiar dacă aceştia trec pe la noi mai mult în tranzit. Cel puţin aşa a declarat prefectul judeţului Ialomiţa, Marin Constantin, în cadrul unei recente conferinţe de presă. „Legat de criza refugiaţilor, judeţul Ialomiţa este unul de tranzit. Asta în comparaţie cu judeţele de graniţă care primesc cel mai mare număr de refugiaţi. Plecând în pripă din ţara lor şi neavând acte, unii sunt obligaţi să meargă la Bucureşti, Ambasadă şi Consulat, pentru a le face copiilor paşapoarte, spre a pleca mai departe în Occident sau unde îşi doresc. În prima parte a crizei refugiaţilor, două – trei săptămâni – până au apărut actele normative şi s-a intrat într-un cadru legal, atât la nivel naţional şi judeţean – s-a acţionat pe bază de voluntariat. Ca în toată ţara, persoanele fizice, instituţiile, Unităţile Administrativ Teritoriale au cazat şi au sprijinit refugiaţii. Au oferit adăpost, hrană şi asistenţă medicală gratuit. Acum suntem într-o altă etapă, aceea în care persoanele fizice, instituţiile, UAT-urile, persoanele juridice – în speţă hotelurile şi pensiuni – pot deconta anumite sume”, a precizat prefectul Marin Constantin, specificând că, persoanele fizice pot deconta, pe baza unor documente justificative şi a unei declaraţii pe propria răspundere, la Primărie, 20 lei pe zi de persoană cazată, dar numai pentru mâncare. Persoanele juridice, agenţii economici şi UAT-urile pot deconta 50 lei în cazul cheltuielilor cu cazarea şi 20 lei pentru hrană de persoană. De asemenea, persoanele fizice sau UAT-urile pot deconta de la 100-230 lei dacă trec printr-o procedură de selecţie de achiziţie publică de urgenţă, care a durat maxim trei săptămâni în care să aibă şi un profit şi să deconteze cazarea efectivă. Asta pentru că în suma de 50 lei nu intră decât cheltuielile cu cazarea, respectiv săpun, lenjerie şi altele, fără a fi un altfel de profit. În situaţia în aceeaşi cameră sunt cazate două sau mai multe persoane, valoarea maximă de cazare, pe care ar putea să o deconteze un agent economic, nu poate trece de 230 lei pe zi. „La noi sunt date Hotărâri de Comitet Judeţean. Am contactat agenţii economici şi avem protocoale încheiate. Este în derulare inclusiv achiziţia serviciului de transport pentru refugiaţi. Dar, după cum am mai spus, până la apariţia actelor normative, acest serviciu a fost oferit benevol. La ora actuală, din discuţiile cu Comitetul Naţional, avem o rezervă de 300-350 de locuri, dacă ar fi necesar, între judeţele de graniţă şi Bucureşti. Judeţele de graniţă sunt mult mai aglomerate, într-adevăr. Dar, întâmplător, cel puţin Suceava, Maramureş, Tulcea, Vâlcea sunt judeţe turistice şi au o capabilitate mult mai mare în ce priveşte asigurarea locurilor de cazare. Spre norocul lor şi al nostru au putut primi mii şi zeci de mii de oameni în tranzit. Noi am avut o medie, a ultimilor 7-10 zile, de 50-60 refugiaţi zilnic care sunt cazaţi la agenţi economici şi persoane fizice, urmând a întocmi documentele de decontare. În rest, situaţia este sub control şi nu am avut incidente deosebite. Cei mai mulţi refugiaţi sunt cazaţi la Slobozia, anume 28 de persoane. Apoi, la Urziceni – 27 persoane; Mihail Kogălniceanu – 8 persoane; Gheorghe Lazăr – 4 persoane; Căzăneşti –3 persoane; Amara – 2 persoane. Aceasta este statistica pentru data de 22 martie. Dar, a fost o fluctuaţie de oameni. Unii s-au stabilit câteva săptămâni, alţii au stat 2-3 sau 5 zile şi au plecat mai departe la rude, prieteni sau în Occident, să-şi caute de lucru. Statistica arată că foarte puţini rămân la noi”, a mai adăugat prefectul judeţului Ialomiţa.

Diana ARON