Simpozion pe tema delicvenţei juvenile, la DGASPC Ialomiţa
La sfârşitul săptămânii trecute, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Ialomiţa, în parteneriat cu FICE România, a organizat o dezbatere pe tema „Delicvenţa juvenilă, o consecinţă a creşterii violenţei în societate”. Un factor principal al acestui fenomen, din ce în ce mai prezent în rândul copiilor, îl reprezintă sărăcia, dar şi lipsa de comunicare între părinţi şi copiii. Preocupaţi adesea de asigurarea lucrurilor materiale, părinţii nu mai petrec destul timp cu copiii, aceştia fiind expuşi astfel pericolului de a intra în anturaje nu întotdeauna potrivite.
Evenimentul a avut loc, joi, 16 martie 2023, la sediul DGASPC Ialomiţa, la acesta participând: din partea DGASPC – Paul Marcu (director executiv), Neculai Badea (directorul adjunct), Raluca Romaniuc (şef serviciu); FICE România – profesorii Toma Mareş şi Virgil Botezatu (secretarul general); reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Ialomiţa; Inspectoratului de Poliţie Judeţean Ialomiţa; alte direcţii judeţene din regiunea Sud Muntenia (Constanţa, Buzău, Argeş, Călăraşi). Temele abordate s-au referit la factorii care favorizează apariţia delicvenţei juvenile, modalităţile de gestionare non violentă a conflictelor pentru a evita apariţia comportamentului delincvent; intervenţia în echipă în prevenirea comportamentului violent şi a delicvenţei juvenile; dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi a capacităţii de mediere a conflictelor spontane în şcoală şi societate.
Directorul executiv, Paul Marcu şi-a manifestat bucuria de a fi gazda acestui important simpozion dedicat luptei împotriva delicvenţei juvenile. „Tema delicvenţei juvenile este una de actualitate, care prezintă interes deosebit şi preocupare din partea multor factori. Din păcate, creează multe probleme, la ora actuală, atât familiei cât şi instituţiilor responsabile cu acest domeniu. Aş vrea să mulţumesc tuturor participanţilor. În afară de domnul profesor Mareş, de la FICE mai este domnul profesor Botezatu, secretarul general al organizaţiei. Noi am mai făcut împreună multe acţiuni. Este o organizaţie cu care lucrăm foarte frumos, a sprijinit multe şcoli din judeţul Ialomiţa, centre de plasament şi vrem ca şi în continuare să dezvoltăm această colaborare. De asemenea, vreau să mulţumesc reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean, Direcţiei de Asistenţă Socială de la Slobozia, Poliţiei Judeţene şi municipale, Serviciului de probaţiune. Avem prezenţi reprezentanţi ai Direcţiilor de Asistenţă Socială din Constanţa, Buzău, Argeş şi Călăraşi, ce se ocupă de această problemă pe care noi o vom dezbate astăzi…Eu nu sunt psiholog, dar am o experienţă bunicică în Protecţia Copilului. Ce se întâmplă… familiile de astăzi nu se mai aseamănă aproape deloc cu familiile tradiţionale. Şi înainte erau destule familii cu părinţi săraci, dar copiii creşteau sănătos, fără psihologi, fără atâtea instituţii care se ocupă de ei. Acum, familiile actuale încearcă – şi nu numai familia, ci şi alţi factori – să mute greutatea educaţiei, a caracteristicilor, a ceea ce trebuie să facă fiecare, de la familie spre autoritate. Orice ar face o mie de autorităţi, nu poate să facă ceea ce face o familie aşezată, care se ocupă de copii. A doua chestiune: înainte era controlul societăţii, controlul comunităţii. Cine a crescut la ţară ştie că veneai de la şcoală şi pe drum te întâlneai cu un bătrân. Păi dacă nu-i dădeai Bună ziua, până ajungeai tu acasă, tata şi mama aflau deja, te şi croiau. Sau te întreba bătrânul, al cui eşti. Era controlul comunităţii foarte bine pus la punct. Acum, poate să treacă, cine vrea şi unde vrea. Iar dacă îl vezi că a făcut o prostie, nu te mai bagi, zici că are părinţi, că sunt autorităţile care trebuie să ia măsuri. Mai apare un alt aspect, pe care l-am discutat cu părinţii ce mai vin pe la noi şi cer ajutorul. Îi întreb cam cât stau cu copilul lor într-o zi şi îmi spun că nu au timp, dar că îi dă tot ce vrea. Nu, cu cât stai mai puţin cu copilul la vârsta asta, cu atât vei avea probleme mai mari, mai încolo. Nu numai banii sunt importanţi, ci să stai cu el, să te joci, să-l înveţi un şah, o tablă sau un alt joc, să mergi cu el la o terasă să discuţi. Mi-e tare drag de părinţi sau mai ales de mamele care, deşi ocupate, îşi fac timp pentru copii. Numai aşa putem să-i formăm şi să aibă şi încredere. Dacă eu nu stau cu el, ca părinte, copilul nu mai capătă încrederea aia să-mi spună orice. Caută anturajul, grupul, prietenii care pot avea o influenţă bună sau mai puţin bună. Repet, din păcate, mulţi părinţi sunt mai preocupaţi să asigure confortul zilnic copiilor, la un nivel destul de ridicat, în detrimentul timpului petrecut cu ei”, a precizat directorul Paul Marcu.
„Cred că numai împreună putem să intervenim, astfel încât să se reducă fenomenul acesta”
Misiunea de a prezenta, mai pe larg, problema delicvenţei juvenile, i-a revenit Ralucăi Romaniuc (şef Serviciu Evaluare Complexă a Copilului). Nu înainte de a enunţa încă o dată scopul evenimentului. „Scopul întâlnirii este să găsim nişte explicaţii ale fenomenului delicvenţei juvenile şi nişte modalităţi prin care să putem reduce acest fenomen. Cred că numai împreună putem să intervenim, astfel încât să se reducă fenomenul acesta. Tocmai din cauza asta ne-am gândit să invităm instituţii abilitate să intervină în domeniul de intervenţie juvenilă”, a subliniat Raluca Romaniuc, trecând apoi, efectiv, la prezentarea propriu zisă.
Mai exact, aceasta a explicat că delicvenţa juvenilă este un fenomen de devianţă, manifestat prin incapacitatea unor minori sau adolescenţi de a se adapta la normele de conduită din societate şi reprezintă o consecinţă a creşterii violenţei în societate. Factorii specifici care favorizează apariţia delicvenţei juvenile sunt mediul de provenienţă a tinerilor care ajung să comită infracţiuni, familii dezorganizate; tineri instituţionalizaţi; factori personali ce ţin de existenţa unor afecţiuni ale tinerilor care îi fac vulnerabili; anturajul în care intră tinerii şi lipsa de supraveghere a acestora; absenteismul şi abandonul şcolar; consumul de alcool şi substanţe halucinogene; neintervenţia la timp în cazul în care copiii se confruntă cu situaţii de vulnerabilitate; comunităţile sau cartierele cu risc unde trăiesc şi modelele negative. 
Cele mai întâlnite infracţiuni comise de tineri sunt furtul, vagabondajul, cerşetoria, violul, vătămări corporale, lovituri cauzatoare de moarte omor şi tentativă de omor (acestea din urmă într-un număr mic). Din punct de vedere al vârstei, delicvenţa juvenilă include totalitatea încălcărilor de norme sociale săvârşite de către tinerii sub 18 ani. Astfel, până la 14 ani neîmpliniţi, minorul este prezumat că nu are discernământ, între 14 şi 16 ani există de asemenea prezumţia lipsei de discernământ care are caracter relativ, putând fi înlăturată prin dovedirea existenţei acesteia (ea se va face printr-o expertiză psihiatrică, coroborată cu alte probe); de la 16 ani împliniţi, până la 18 ani neîmpliniţi, minorii sunt prezumaţi că au discernământ din momentul împlinirii vârstei de 16 ani.
Potrivit datelor statistice, cu privire la numărul de copii cu măsură de protecţie de tip supraveghere specializată în familie care au săvârşit fapte penale, dar nu răspund penal, în evidenţa DGASPC Ialomiţa, în 2012 se aflau 80 de copii; în 2013 – 71 copii; 2014 – 57 copii; 2015 – 68 copii; 2016 – 47 copii; 2017 – 29 copii; 2018 – 37 copii; 2019 – 16 copii; 2020 – 11 copii; 2021 – 39 copii şi 2022 – 19 copii.
„Delicvenţa juvenilă este un fenomen social, căci din societate facem parte noi toţi”
O intervenţie, pe marginea acestui important subiect, a avut şi reprezentantul FICE România. Profesorul Virgil Botezatu, secretarul general al ONG-lui FICE România, a atras atenţia că delicvenţa juvenilă este, în mod clar, un fenomen social. „Delicvenţa juvenilă este un fenomen social, căci din societate facem parte noi toţi – părinţi, autoritatea locală. Din punctul meu de vedere, autoritatea ar trebui să fie membru al societăţii. Sigur exerciţiul puterii sau al controlului se face prin organizaţiile pe care le are societatea. Ceea ce vreau eu să spun: Este clar că ne ferim să atingem cauzele. Există nişte cauze foarte concrete şi istoria se repetă şi se va repeta din cauza uitării şi a ignoranţei. FICE România, organizaţie care are deja peste 35 de ani de activitate, şi-a propus să sesizeze autorităţilor, la nivel central, problemele cu care vă confruntaţi dumneavoastră şi ne confruntăm şi noi. Societatea în sine suntem noi. Cred că lipsa comunicării şi disfuncţionalităţile, dintre cei care ar trebui să se implice în societate, sunt cauzele. Fireşte că toată lumea spune: părinţii, părinţii, trebuie să se implice, dar, de fapt, ei sunt ultimul nivel. Fiecare dintre noi trebuie să se implice, dar există nivelul acesta educativ. Eu cred că în condiţiile sociale actuale, totul se întâmplă din cauza sărăciei. Şi, când spun sărăcie, mă refer la sărăcie materială şi sărăcia educativă. Sigur că şi sărăcia educativă se rezolvă tot material… Delicvenţa juvenilă începe să se manifeste prin orice act de violenţă mică, inclusiv bullying, nu doar prin şcoli… Am deschis un centru de zi în şcoală, unde copiii veneau, se pregăteau pentru ore, le dădeam o masă caldă. Ideea este următoarea: am reuşit, probabil, să salvăm vreo 200 de copii. Nu atunci în anul acela, că nu era o şcoală chiar aşa. Dar, pe parcursul acestor ani, cam 25, probabil că am reuşit să salvăm vreo 200 de familii. Le-am plătit şi întreţinerea uneori, alteori i-am ajutat să găsească serviciu. Mulţi dintre aceşti copii au venit, după ani, să stea de vorbă cu noi şi să-şi ofere ajutorul. Au reuşit în viaţă. Dar, revin la acea tema a sărăciei, care nu cred că are cauza în această sală. Pentru că şi sărăcia materială şi sărăcia educaţională porneşte de la nivelul acela mare, de la nivel central. Nu se investeşte suficient în această latură… Există violenţă în toată lumea Dar există violenţă din cauza acestei componente majore – sărăcia. Şi, accentuez încă o dată că nu e vorba doar de sărăcie materială ci şi educativă. Suntem o societate în care nu mai există acel control, sfatul bătrânilor. Nu mai există nimic. În plus, anumite conjuncturi au adus în prim plan o ierarhie a valorilor absolut distorsionate”, a punctat secretarul general al FICE România.
Ramona BUTNARIU
