Sesiuni de comunicări ştiinţifice prezentate de către studenţii Facultăţii de Management şi Dezvoltare Rurală Călăraşi

Studenţii Facultăţii de Management şi Dezvoltare Rurală, din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, au marcat, ca în fiecare vară, un dublu eveniment, ajuns la a doua ediţie, menit să îmbine ştiinţa cu tradiţia. Este vorba de Ziua Iei şi Sesiunea de comunicări ştiinţifice a studenţilor şi cadrelor didactice. Atât profesorii, cât şi studenţii s-au îmbrăcat în ii tradiţionale româneşti, pentru a marca, în avans, Ziua Iei Româneşti (24 iunie). Anul acesta, au fost prezentate 25 de lucrări ştiinţifice, plus 6 postere, care vor fi publicate într-un volum de lucrări ştiinţifice de management şi dezvoltare rurală.

Manifestarea a avut loc, mai exact joi, 20 iunie 2024, în Sala Amfiteatru a Facultăţii de Management şi Dezvoltare Rurală din municipiul Călăraşi. La aceasta au participat membrii comisiei – prof. univ. dr. Daniela Creţu (preşedinte al comisiei şi directorul Facultăţii de Management şi Dezvoltare Rurală, Filiala Călăraşi, din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti); şef lucrări dr. Cecilia Neagu; şef lucrări dr. Nicoleta Oltenacu; şef lucrări dr. Elena Lascăr; şef lucrări dr. Radu Andrei Iova – studenţii facultăţii care au susţinut lucrările şi presa locală.
În intervenţia sa, prof. univ. dr. Daniela Creţu şi-a manifestat bucuria şi mândria de a participa încă o dată la un astfel de moment. „Este deja a doua ediţie în care încercăm să îmbinăm ştiinţa cu tradiţia şi cultura românească. Dar, de altfel, ne aflăm la cea de-a opta ediţie a Sesiunii de comunicări ştiinţifice a studenţilor şi cadrelor didactice din cadrul Facultăţii de Management şi Dezvoltare Rurală, Filiala Călăraşi. Pornind chiar de la sloganul facultăţii noastre – Pregătim pentru a conduce – în plan ştiinţific menţinem acest deziderat. Dar, în ceea ce priveşte tradiţia, ştiţi cu toţii – mai ales cei din anul trei şi patru care aţi parcurs disciplina Dezvoltare Durabilă – că tradiţia trebuie menţinută. Trebuie să valorificăm oportunităţile viitorului, păstrând însă vii tradiţiile. Mai mult decât atât, avem această obligaţie morală, noi, studenţii Facultăţii de Management şi Dezvoltare Rurală, ca pe lângă evenimentele ştiinţifice să organizăm şi evenimente culturale tradiţionale. Ziua Iei, pe care o serbăm astăzi, ne încununează seria acestor evenimente din categoria celor tradiţionale culturale. Pentru că, dacă în ceea ce priveşte managementul revin la sloganul nostru – Vă pregătim pentru a conduce – în ceea ce priveşte dezvoltarea rurală trebuie să păstrăm vii tradiţiile şi valorile culturale româneşti. Ia tradiţională este preluată să zic aşa aproape ad literam de către casele mari de modă, ceea ce înseamnă că într-adevăr avem valoare şi autenticitate. Şi tocmai pentru asta luptăm să păstrăm ia doar pentru România. Mai mult decât atât ne identificăm prin ceea ce voi şi noi purtăm astăzi, într-o formă sau alta. Deci mă bucur tare mult că aţi reuşit, până la urmă, să găsiţi ii. Fiindcă aşa este normal, ca în oricare casă, fiecare persoană să aibă o ie personală. Cei care aveţi o anumită vârstă şi aveţi copii, învăţaţi-i ca încă de mici să aprecieze acest unicat al culturii româneşti, ia tradiţională românească. Anul acesta, Ziua Iei se serbează în data de 24 iunie, dar noi venim în preîntâmpinarea acestui eveniment la nivel naţional şi îl deschidem astăzi, pe 20 iunie. Programul va cuprinde şi prezentarea lucrărilor ştiinţifice şi sunt convinsă că manifestarea se va ridica la nivelul primei ediţii, cel puţin. Le urăm succes studenţilor şi cadrelor didactice”, a precizat prof. univ. dr. Daniela Creţu.

Ia tradiţională, simbol naţional şi unicat al culturii româneşti

Misiunea de a prezenta un scurt material despre ia tradiţională românească i-a revenit lectorului universitar Elena Lascăr. „Pentru români, ia tradiţională este un simbol naţional, un element menit să ne evidenţieze istoria, prezentul, trăinicia, continuitatea, dar şi o caracteristică a viitorului nostru cultural. Ia face parte din costumul popular românesc din cele mai vechi timpuri, iar rădăcinile sale îşi au originea în portul tracilor, geţilor şi dacilor…Ia reprezintă în sens extins şi spaţiul în care ne-am născut, comunitatea căreia îi aparţinem sau cu care împărtăşim afinităţi. Iar cu fiecare ie achiziţionată dintr-o gospodărie ţărănească sau dintr-o familie de meşteri populari vom păstra şi ajuta să se formeze încă o generaţie care să ducă mai departe arta românească…Ia este un simbol naţional care ne reprezintă şi a fost făcut cunoscut peste tot în lume. De aceea trebuie să fim mândri că avem o identitate puternică naţională şi culturală. Aşa cum bine spunea doamna director Daniela Creţu, trebuie să fim mândri că suntem români, să purtăm acest port şi să avem grijă să-l transmitem mai departe copiilor noştri şi generaţiilor viitoare”, a spus, printre altele, lectorul universitar, după care s-a trecut la prezentarea
lucrărilor ştiinţifice.
Printre acestea s-au numărat prezentarea „Cercetări privind evoluţia suprafeţelor cultivate şi a producţiilor la cultura de soia în perioada 2018- 2023” , a studenţilor, de anul I, Silvia Nedelcu şi Irina Elena Epureanu, sub îndrumarea şefului de lucrări dr. Nicoleta Oltenacu; „Cercetări privind elementele de productivitate a două soiuri de grâu cultivate în zona de Sud-Est a României” – studenţi anul I, Lucian Marinache şi Veronica Nebunelea (şef lucrări dr. Nicoleta Oltenacu); „Creşterea struţilor, o îndeletnicire din ce în ce mai frecventă, caracteristici şi tehnologie” – studenţi anul II, Maria Petcu şi Ana Maria Vasile (şef lucrări dr. Nicoleta Oltenacu); „Obiective de reproducţie urmărite la ferma de suine din cadrul SC ILYA AGRO SRL, comuna Vâlcelele, judeţul Călăraşi, studiu de caz” – student anul III, Nicolae Coman (şef lucrări dr. Nicoleta Oltenacu); „Cercetări privind tehnologia de cultură a Trandafirului de Damasc, studiu de caz” – studenţi anul III, Georgiana Stancu şi Georgiana Adriana Marcu (şef lucrări dr. Nicoleta Oltenacu); „Dinamica suprafeţelor cultivate şi a producţiilor la culturile de zmeur şi mur în perioada 2007- 2023” – student anul IV, Florentina Năstase (şef lucrări dr. Nicoleta Oltenacu); „Influenţa factorilor tehnologici asupra productivităţii hibrizilor de tomate” – student anul IV, Daniel Alexandru Papacea (şef lucrări dr. Nicoleta Oltenacu); „Beneficiile usturoiului negru asupra sănătăţii noastre” – student anul II, Raluca Georgiana Făşie (şef lucrări dr. Cecilia Neagu); „Gradul de epurare al apelor uzate provenite de la staţia de epurare din municipiul Călăraşi, în perioada 2022-2023” – student anul IV, Gabriel Vişan (şef lucrări dr. Cecilia Neagu); „Calitatea seminţelor agricole obţinute în cadrul unei societăţi de profil, studiu de caz”- studentă anul IV, Raluca Sbîrcea (şef lucrări dr. Cecilia Neagu); „Evoluţia salariului real comparativ cu cel nominal între anii 2016- 2023 la nivelul României” – studenţii de anul I, Ionuţ Romică Bădică, Cristina Alexandra Cernea, Edward Constantin, Marinela Ştefania Ghiveci şi Alina Mirela Petre (prof. asociat dr. Daniel Constantin); „Evoluţia preţurilor agricole în perioada 2010- 2023” – studenţii de anul I, Petronel Adrian Nicolae, Maria Antonia Pascale, Mihaela Sîmbeteanu, Mădălina Dumitru şi Neluţu Raiu (prof. asociat dr. Daniel Constantin); „Evoluţia specializărilor absolvenţilor de învăţământ superior în România între anii 2010- 2020: o analiză” – studenţii de anul I, Crenguţa Călin, Anişoara Ungureanu, Mădălina Andreea Istrate, Diana – Ştefania Rusen şi Roberto Căruţă (prof. asociat dr. Daniel Constantin); „Analiză comparativă a principalelor culturi agricole înfiinţate în perioada 2018- 2022 la nivelul României” – studenţii de anul I, Gabriel Andrei Buţu, Mihai Durbalău, Daniel Ene, Alexandru Tănase Florina Anca Toneanu (prof. asociat dr. Daniel Constantin); „Mecanizarea lucrărilor solului: Plugul” – studenţii de anul I, Valentina Ioana Iosif şi Adriana Muşat (prof. asociat dr. Adrian Melente); „Plante furajere: Lucerna”- studenţii de anul I, Mihai Alexandru Coman şi Daniela Lavinia Iosif (prof. asociat dr. Adrian Melente); „Prelucrarea porumbului” – studenta de anul I, Lucia Chirea (prof. asociat dr. Adrian Melente); „Discovery Italy” – studenţii de anul I, Maria Antonia Pascale, Crenguţa Călin, Anişoara Ungureanu şi Petronel Adrian Nicolae (şef lucrări dr. Elena Lascăr); „Agriculture Ecologica en Espana” – studenţii de anul II, Georgiana Raluca Făşie, Mădălin Iordache şi Alexandru Rogozea (şef lucrări dr. Elena Lascăr); „Promoting the culture of a safe work envirnoment” – studentul de anul III, Theodor Brunto Brezeanu (şef lucrări dr. Elena Lascăr); „Percepţia locuitorilor privind dezvoltarea durabilă a comunei Perişoru, judeţul Călăraşi” – studentul de anul III, Octavian Grozavu (şef lucrări dr. Andrei Radu Iova); „Strategia de dezvoltare a turismului rural şi agroturismului în judeţele Călăraşi şi Ialomiţa. Studiu de caz”- studenta de anul III, Roxana Ion (şef lucrări dr. Andrei Radu Iova); „Gestionarea stresului ocupaţional în leadership. Studiu de caz în antreprenoriatul agricol din judeţul Călăraşi” – studentul de anul IV, Vasile Adrian Radu (prof. univ. dr. Daniela Creţu); „Analiza stilurilor de leadership în antreprenoriatul feminin din judeţul Călăraşi” – studenta de anul IV, Eliza Apostoaie (prof. univ. dr. Daniela Creţu); „Monografia comunei Jegălia” – prezentare Poster, studenţii de anul II, Adriana Oana Bălan, Alina Andreea Lăcătuş şi Olimpia Badea (prof. asociat dr. Mariana Năstase); „Monografia comunei Modelu” – prezentare Poster, studenţii de anul II, Maria Petcu, Ana – Maria Vasile, Siomona Achim, Denisa Augustidis şi Claudia Nicolae (prof. asociat dr. Mariana Năstase); „Opinia locuitorilor referitor la dezvoltarea rurală din comuna Perişoru” – prezentare Poster, studenţii de anul II, Raluca Georgiana Fâşie, Oana Mădălina Prisăcaru, Mădălin Adrian Iordache, Roxana Nicoleta Drăgănoiu, Alexandru Rogozea şi Larisa Radu prof. asociat dr. Mariana Năstase); „Percepţia publică a cetăţenilor comunei Roseţi” – prezentare Poster studenţii de anul II, Adriana Selena Vulpe şi Florian Alexandru Bucelea (prof. asociat dr. Mariana Năstase); „Percepţia cetăţenilor asupra nivelului de dezvoltare al comunei Ulmu” – prezentare Poster a studenţilor de anul II, Anca Hîrb, Diana Gheorghe-Ilie, Nicolae Şarpe, Ionuţ Pavel şi George Topârceanu (prof. asociat dr. Mariana Năstase); „Cercetări privind tehnologia de cultură a Trandafirului de Damasc, Studiu de caz” – prezentare Poster a studenţilor de anul III, Georgiana Stancu şi Adriana Georgiana Marcu (şef lucrări dr. Nicoleta Oltenacu).

„Dezvoltarea durabilă în orice domeniu, despre care toată lumea discută, are la bază păstrarea tradiţiilor”

Una peste alta, astfel de simpozioane sunt foarte importante pentru studenţi. Aceasta a fost concluzia împărtăşită, la finalul evenimentului, de către prof. univ. dr. Daniela Creţu. Asta pentru că, în primul rând, studenţii învaţă unde să descopere informaţia şi cum să o prelucreze. Apoi, învaţă să preţuiască valorile culturale româneşti. „Pornind de la denumirea facultăţii – de management şi dezvoltare rurală, pe lângă ştiinţă, respectiv formarea studenţilor în management, încercăm să menţinem vii tradiţiile culturale, tradiţiile româneşti. Tocmai de aceea, ia a fost prezentă, ca un simbol al identităţii culturale româneşti. Studenţii noştri s-au prezentat la înălţime, în sensul că, de data aceasta, fiecare dintre ei au reuşit să îşi achiziţioneze câte o ie. Şi, este foarte bine să o aibă în garderoba proprie, pentru că de acum înainte chiar vom încerca, ca la evenimentele de acest gen, să îmbrăcăm ia românească. Este foarte bine să păstrăm tradiţiile, să cunoaştem valorile culturale româneşti, valorile tradiţionale. Fiindcă, până la urmă, aşa cum spuneam în amfiteatru, dezvoltarea durabilă în orice domeniu, despre care toată lumea discută, are la bază păstrarea tradiţiilor. Deci, putem să valorificăm oportunităţile viitorului doar prin a păstra ceea ce este la acest moment şi ceea ce înaintaşii noştri ne-au lăsat ca moştenire. Suntem mândri de ceea ce facem, de ceea ce încercăm să le inoculăm studenţilor noştri. Atâta timp cât Facultatea nu încearcă să promoveze aceste valori culturale tradiţionale, nu putem avea pretenţii de la alte domenii, categorii sociale, să facă acest lucru. Pornind de la acest semn distinctiv al tradiţiei româneşti, încercăm să mergem mai departe şi să promovăm în toate mediile ceea ce trebuie fiecare dintre noi să aibă ca valoare proprie, ca valoare personală… De fiecare dată studenţii noştri ne surprind în mod plăcut, atât prin componenta culturală tradiţională, cât şi componenta ştiinţifică. De la un an la altul, lucrările au fost mai valoroase, mai aplicate în ceea ce priveşte cercetarea aplicativă şi studenţii noştri deja încep să capete curaj că pot să devină cu adevărat nu doar ingineri de marcă, în domeniul pentru care noi îi pregătim, ci şi cercetători. Pentru că au învăţat cum să înveţe şi mai departe vor dezvolta ceea ce ştiu, cel puţin, în comunitatea noastră călărăşeană”, a concluzionat directorul Facultăţii de Management şi Dezvoltare Rurală – Filiala Călăraşi.

Cristina ANDREI