„Şcoala trebuie să fie, pentru elevi, a doua mamă”

Dacă, la examenul de Evaluare Naţională de anul acesta, numai 6% dintre elevi au ştiut să conjuge verbe, iar 57% nu ştiu să scrie corect gramatical, cauza nu poate fi decât gestionarea catastrofală a celor doi ani de pandemie. România a fost singura ţară din Europa care a făcut greşeala de a elimina, prea târziu, învăţământul online. La mult timp după ce în toate ţările se închisese. Astfel a declarat senatorul AUR de Ialomiţa, Rodica Boancă, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”, la Radio Fresh FM. Aceasta susţine că România nu era pregătită pentru învăţământ online, având în vedere stadiul la care se află multe şcoli din ţară, la momentul actual. „Tu faci învăţământ online când ai wc-uri în fundul curţii şi n-ai apă potabilă în oraşe, în municipii? Cu cine faci învăţământ online? Una e să stai pe Facebook, să dai cu degetul pe ecran şi să scrii «miau» ca pisica şi alta e să faci învăţământ online. Le-am dat o lege pentru a crea şi un sistem online de învăţământ, în sensul de a oferi resurse digitale profesorilor, elevilor. Nici acum, legea nu a fost discutată, e ţinută la sertar. De ce, pentru că însemna o schimbare totală. Şi nu e vorba de resurse, e vorba de dorinţa de a face ceva.
Domnul Cîmpeanu e ceva de nedescris, sper să îl bântuie efectele a ceea ce a făcut mulţi ani înainte. Dar, cel mai grav este că aceşti copii ai noştri intră în viaţă cu un handicap enorm. Chiar citeam că au intrat 200.000 de elevi în clasa a V – a şi au ieşit 83.000 după Bacalaureat. Unde sunt ceilalţi? Ne mai mirăm că avem numărul cel mai mare la mame minore? Păi, nu din cauza lipsei educaţiei sexuale avem mame minore. Ci, din cauza sărăciei, a lipsei de perspectivă şi a abandonului şcolar. Fetele care merg la şcoală şi învaţă nu se mărită la 12, 14, 15 ani. Am spus-o de nu ştiu câte ori. Şcoala trebuie să fie, pentru elevi, a doua mamă. Este singurul instrument statal pe care un popor îl poate folosi pentru a nu-şi distruge generaţiile. Nici măcar profesorii nu sunt problema la punctul ăsta. Am renunţat la comunism, la acel sistem care era foarte bun pe repartizare. Dar, de ce am renunţat? Pentru că am scăzut nivelul de salarizare, am adus profesorii la limita sărăciei şi că, între ghilimele, nu putem să susţinem nişte tineri profesori să ajungă în diverse sate ale ţării.
Din punctul meu de vedere, un profesor debutant trebuie să ia cât un medic debutant. În momentul de faţă, la traiul de astăzi, eu aş da unui profesor debutant, fără grad, un salariu de 5000 de lei net. Şi l-aş trimite într-o şcoală prin repartizare, în urma unui examen naţional, ca la medicină, poliţie. Poliţiştii, medicii, profesorii sunt vocaţii. Aici nu te duci că n-ai găsit de lucru în altă parte. Foarte mulţi au intrat în învăţământ că n-au găsit de lucru în altă parte. Învăţământul nu e un refugiu pentru cei care nu-şi găsesc în viaţă o carieră. Pentru că, atunci, n-o să-ţi dedici niciodată timpul, n-o să ai aplecarea şi iubirea de meserie, de copii şi aşa mai departe. N-o să poţi să faci performanţă. Şi performanţă înseamnă să aduci copilul de la 3 la 6. Când spun performanţă, nu mă gândesc la medalii olimpice. Nu toţi copiii trebuie să fie olimpici. Dar, să-i ajuţi să ia nişte examene, să scrie şi să citească în mod corect, asta este o datorie. Ministerul Educaţiei este singurul minister care, de aproape 33 de ani, îşi devorează singura resursă umană stabilă. Elevul vine, pleacă. Stă patru ani şi pleacă. Ceea ce tu ai stabil într-o şcoală sunt profesorii. Măsurile pe care eu le-aş impune în învăţământ n-ar fi unele drăgăstoase şi drăguţe la prima vedere şi ar crea ceva probleme sau nemulţumiri. Pentru că aceia care găsesc învăţământul ca un refugiu n-ar mai avea ce căuta, ar fi triaţi. Dar ceea ce rămâne în urmă ar fi baza pentru copii, pentru pentru o stabilitate, de fapt, în învăţământ. Păi, când tu ai numai suplinitori la ţară, profesori de muzică predând limba română, profesori de tehnologie predând franceza, de unde vrei să facă performanţă? Omul ăla se duce acolo, stă cuminte şi aşteaptă să-şi ia salariul. Copiii se joacă, fac tămbălău şi aia este ora. Eu ştiu despre ce este vorba, dar, dacă tu obligi un profesor să facă naveta… Spune-mi ce randament ai da, dacă într-o săptămână ai face naveta între patru şcoli din patru localităţi diferite. N-avem anuale, n-avem programe adaptate. Suntem în 2022 şi învăţăm după manuale din 1999”, a precizat senatorul AUR, adăugând că învăţământul românesc are nevoie de proiecte noi, implementate printr-o colaborare strânsă la nivel de instituţii şi ministere. Programul Şcoală după şcoală ar putea rezolva multe probleme. „A fost un proiect, numit Rose, pentru pregătirea copiilor care au probleme de învăţare. În anumite şcoli s-a implementat şi foarte mulţi profesori au participat, pentru că sunt nişte bani în plus. S-ar putea face un parteneriat între Minister şi Primărie, între Mister şi Consiliul local. S-ar putea găsi sponsori şi proiecte europene pe acest aspect. Dar, noi nu vrem să facem aşa ceva. Deci n-am zis de Masă caldă, am zis Şcoală după şcoală. Adică, pur şi simplu, copiii să nu mai plece din Şcoală la sfârşitul orelor să umble pe străzi. Pentru că nu se duc acasă cei mai mari, foarte mulţi umblă prin baruri, în tot felul de medii, la jocuri de noroc şi aşa mai departe. Ar putea să stea acolo până ies părinţii de la serviciu şi, apoi, îi preiau cu lecţiile făcute, poate şi cu activitate sportivă, extraşcolară făcută, un desen, un pian, o muzică, un canto, un instrument, un club de literatură, de teatru, de oratorie şi aşa mai departe. Lucrul ăsta nu costă foarte mult. Eu, de exemplu, aş face asta în parteneriat ministerial. Aş colabora cu Ministerul Dezvoltării, să îmi caute fonduri europene, aş colabora şi cu administraţiile judeţene, locale. Adică aş aduce fiecare unitate cu o cotă parte în povestea asta, să nu pun presiune doar pe una singură. Noi nu gândim aşa. Ministerele nici nu se înţeleg între ele. În următorii ani, elevii şi părinţii nu se pot aştepta, de la învăţământul românesc, decât la o degringoladă tot mai mare. Sistemul acesta de module va aduce cu sine şi o schimbare în cadrul examenelor. Se vor face schimbări peste schimbări, cu scopul de a distruge şi de a scădea nivelul educaţiei şi al învăţământului”, a încheiat Rodica Boancă, senator AUR Ialomiţa.

Petruţa RIDICHE