Sărăcia rămâne o realitate cotidiană pentru milioane de români, arată datele INS
România continuă să fie o țară în care un număr uriaș de cetățeni trăiesc la limita subzistenței. Datele publicate recent de Institutul Național de Statistică pentru anul 2025 confirmă o realitate socială dificilă: deși rata sărăciei a înregistrat o ușoară scădere față de anul anterior, peste 5,2 milioane de persoane rămân expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială.
Potrivit INS, rata sărăciei relative a fost de 18,4% în 2025, ceea ce corespunde unui număr de 3,468 milioane de persoane. Practic, aproape unul din cinci români a trăit sub pragul sărăciei, stabilit la 24.435 de lei pe an pentru o singură persoană, adică puțin peste 2.000 de lei pe lună. Situația devine și mai gravă atunci când este luat în calcul indicatorul mai larg al riscului de sărăcie sau excluziune socială, care a atins 27,4% din populația țării în 2025. Este vorba despre aproximativ 5,2 milioane de oameni, mai mult de un sfert din populația României. Acest indicator include nu doar veniturile reduse, ci și deprivarea materială și socială severă, precum și situația gospodăriilor în care adulții muncesc foarte puțin sau deloc. Pentru un număr tot mai mare de familii, sărăcia nu mai este o situație temporară, ci una structurală, vizibilă în cumpărăturile amânate, în hainele purtate ani la rând, în vizitele medicale întârziate și în lipsa oricărei forme de recreere.
Copiii, tinerii și familiile numeroase, cele mai afectate categorii
Cele mai îngrijorătoare cifre privesc copiii și tinerii. Rata sărăciei a fost de 23,6% în rândul copiilor și adolescenților cu vârste între 0 și 17 ani, iar în cazul tinerilor între 18 și 24 de ani, procentul a urcat la 25,8%. Atunci când este analizat riscul de sărăcie sau excluziune socială, situația se agravează semnificativ: 32,4% dintre copii și 34,2% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani se află în această categorie de vulnerabilitate. Familiile cu mulți copii și cele monoparentale sunt cele mai expuse. În cazul familiilor formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială a ajuns la 50,2%. Gospodăriile monoparentale înregistrează, la rândul lor, o rată de 45,7%, situație în care orice cheltuială neprevăzută poate dezechilibra bugetul unei întregi luni. Persoanele care locuiesc singure, fără copii sau tineri în întreținere, se confruntă și ele cu un risc ridicat, de 33%.
Datele Institutului Național de Statistică confirmă legătura strânsă dintre nivelul de educație și riscul de sărăcie. Persoanele cu nivel scăzut de educație înregistrează o rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială de 54,7%, comparativ cu doar 19,8% în cazul celor cu studii medii și 3% pentru persoanele cu studii superioare. Diferențele uriașe dintre aceste categorii arată cât de importantă este calificarea profesională pentru accesul la un loc de muncă stabil și, implicit, pentru siguranța financiară.
INS atrage atenția și asupra impactului pe care îl au pensiile și ajutoarele sociale în combaterea sărăciei. Fără aceste transferuri, rata sărăciei relative ar fi ajuns la 44,2% din populația țării. Situația ar fi fost dramatică în special pentru persoanele de peste 65 de ani: în lipsa pensiilor și a altor forme de sprijin social, 87,9% dintre vârstnici s-ar fi aflat sub pragul sărăciei relative.
Marius BĂDRĂGAN
