Salvaţi Copiii România solicită Ministerului Educaţiei să revină asupra deciziei de a condiţiona bursa socială pentru copiii cu un părinte decedat

• România are una dintre cele mai mari rate de sărăcie persistentă din Uniunea Europeană în familiile cu copii (20,3%)

Organizaţia Salvaţi Copiii România solicită Ministerului Educaţiei să revină asupra propunerii legislative de a condiţiona acordarea burselor sociale elevilor cu un părinte decedat de venitul mediu net lunar pe membru de familie, pe ultimele 12 luni anterioare cererii, mai mic sau egal cu salariul minim net pe economie. Potrivit datelor EUROSTAT şi ale Institutului Naţional de Statistică, România are una dintre cele mai mari rate de sărăcie persistentă din Uniunea Europeană în familiile cu copii (20,3%), în special în rândul familiilor monoparentale (33,7%). Cu toate acestea, copiii care îşi pierd un părinte fac parte din familii care se confruntă cu sarcini financiare bruşte, neplanificate, cea mai importantă fiind pierderea unei surse de venit, aspecte care nu sunt luate în considerare în acordarea burselor sociale standard.
Copiii care provin din familii în care unul dintre părinţi a decedat au deja o vulnerabilitate crescută. Dacă în cazul familiilor monoparentale, celălalt părinte poate fi în continuare prezent în viaţa copilului, chiar dacă nu locuieşte în aceeaşi casă, ceea ce oferă un anumit nivel de stabilitate emoţională şi financiară, copiii care au pierdut un părinte nu mai au această sursă potenţială de stabilitate. Ei trebuie să se adapteze la o nouă realitate în care părintele decedat nu va mai fi niciodată prezent. Acest lucru exercită un impact profund asupra stării lor emoţionale şi poate genera sentimente de insecuritate pe termen lung. Mulţi dintre copii au nevoie de consiliere psihologică specializată pentru a face faţă pierderii unuia dintre părinţi, ceea ce înseamnă costuri suplimentare. Din perspectiva drepturilor copilului, fiecare copil are dreptul la un nivel de trai adecvat pentru dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală şi socială, aşa cum se afirmă în Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului. Prin nerecunoaşterea provocărilor unice cu care se confruntă copiii care şi-au pierdut un părinte, nu se îndeplinesc obligaţiile morale şi legale de a le proteja drepturile.
Prin urmare, Organizaţia Salvaţi Copiii România solicită Ministerului Educaţiei să reconsidere criteriile pentru acordarea burselor sociale, prin eliminarea literei b „este văduvă” (art. 5, alin 5), astfel încât legea să reflecte nevoile specifice ale copiilor orfani de un părinte. „Aşa cum ştim, perioadele de criză socială vulnerabilizează o dată în plus tocmai categoriile sociale aflate în risc. Ori, în cazul copiilor care provin din familii cu un părinte decedat, riscul este deja major şi pe mai multe planuri: financiar, emoţional, social. Aceşti copii au nevoie de un sprijin constant şi de stabilitate, de aceea considerăm imperios ca bursele alocate lor să nu sufere diminuări. Nicio economie nu se poate face la buget, în mod matur, afectând tocmai categoriile sociale vulnerabile”, a precizat Gabriela Alexandrescu, preşedintele executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România.

CONTEXT

Copiii români sunt cei mai afectaţi copii europeni de riscul de sărăcie, excluziune socială şi deprivarea materială severă. În 2021, peste 1,5 milioane de copii din România (41,5% din numărul total al copiilor) creşteau în risc de sărăcie sau excluziune socială, a cărei intensitate s-a mărit comparativ cu anii anteriori. Riscul de sărăcie sau de excluziune socială în rândul copiilor este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1% în oraşele mari, 30,7% în urbanul mic şi suburbii şi 50,1% în zonele rurale. Dintre ţările UE, cea mai mare proporţie de copii şi tineri (15-29 de ani) care au fost grav defavorizaţi din punct de vedere material şi social în 2021 a fost înregistrată în România (23,1%), urmată de Bulgaria (18,7%), Grecia (14,2%) şi Ungaria (10,3%). De reţinut că deprivarea materială şi socială severă afectează în primul rând copiii. În 2022, aproape una din 6 familii din România nu şi-a putut permite să îşi încălzească locuinţa în mod corespunzător (15,2%) şi aproape una din patru nu şi-a putut permite o masă hrănitoare (22,1%), cu situaţia cea mai dramatică în cazul familiilor cu trei sau mai mulţi copii (peste 25%).

Dreptul la educaţie de calitate al copiilor din România

Abandonul şcolar rămâne o problemă persistentă pe întreaga perioadă de implementare a Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011. În anul şcolar 2019/2020, numărul elevilor afectaţi de acest fenomen a fost de 35.259, dintre care 20.878 la ciclul primar şi gimnazial şi 14.381 la nivelul liceal. Rămâne îngrijorător fenomenul neparticipării şcolare, înregistrându-se 286.150 de copii cu vârste între 7 şi 17 ani care nu se aflau în sistemul educaţional la 1 ianuarie 2021, dintr-un total de aproximativ 2.500.000 de copii de vârstă şcolară. De asemenea, problema abandonului şcolar timpuriu persistă. În anul 2021, rata tinerilor cu vârste între 18 şi 24 de ani care nu au finalizat învăţământul secundar superior şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare a înregistrat o uşoară îmbunătăţire, ajungând din nou la nivelul din 2019, de 15,3%. Cu toate acestea, această rată rămâne semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, care este de 9,7%. În special, rata abandonului şcolar timpuriu este extrem de ridicată în rândul elevilor romi. Doar 22% dintre tinerii romi cu vârste între 18 şi 24 de ani au finalizat învăţământul secundar superior, în comparaţie cu 83,3% din totalul populaţiei generale.

Diana ARON