Românii din diaspora vor să revină în țară, dar piața muncii din România încă ridică obstacole
Întoarcerea românilor plecați la muncă în străinătate poate reprezenta o resursă importantă pentru piața muncii din România, însă reintegrarea lor profesională vine la pachet cu o serie de probleme care trebuie rezolvate. Este una dintre principalele concluzii desprinse în urma mesei rotunde „Împreună pentru diaspora”, organizată de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Călărași și compartimentul EURES.
Evenimentul a avut loc pe 11 august 2026, la Sala de ședințe a Instituției Prefectului Călărași, și a fost dedicat românilor din diaspora care au ales să revină în țară și să-și continue parcursul profesional în România. Discuțiile au urmărit identificarea problemelor cu care se confruntă persoanele revenite din străinătate, precum și găsirea unor soluții și informarea acestora cu privire la serviciile și măsurile de sprijin disponibile. La întâlnire au participat aproximativ 30 de persoane – reprezentanți ai instituțiilor publice locale, ai comunităților rome, membri ai BNS și IMM, angajatori privați și administratori de întreprinderi sociale. Printre instituțiile și organizațiile prezente s-au numărat AJPIS Călărași, CRFPA Călărași, CAS Călărași, DGASPC Călărași, CJP Călărași, CJRAE Călărași, Primăria Călărași, Primăria Ulmeni, Partida Romilor, precum și mai mulți angajatori și reprezentanți ai mediului privat.
Informații despre muncă, drepturi și oportunități
Discuțiile au fost interactive și au abordat o gamă largă de teme: consilierea și informarea profesională, medierea muncii, formarea profesională, indemnizația de șomaj, măsurile active de stimulare a ocupării și sprijinul acordat angajatorilor de AJOFM Călărași. De asemenea, participanții au primit informații despre proiectele europene derulate de AJOFM Călărași, considerate instrumente utile pentru reintegrarea pe piața muncii, dar și despre posibilitatea înființării unor întreprinderi sociale, oportunități de afaceri, investiții locale, prime și subvenții destinate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Un alt capitol important a vizat drepturile sociale ale românilor care revin în țară: redobândirea drepturilor la asigurările sociale de sănătate, alocațiile pentru copii și indemnizațiile pentru creșterea copiilor, stagiile de cotizare și pensia comunitară. Au fost discutate, totodată, recunoașterea studiilor și calificărilor obținute în străinătate, antreprenoriatul și accesul la fonduri europene.
Dialogul cu lucrătorii români care au activat sau încă activează în state membre și non-membre ale Uniunii Europene a evidențiat o situație nuanțată. Potrivit concluziilor prezentate de AJOFM Călărași, există o dorință puternică de revenire în România, în special în rândul persoanelor cu vârsta de peste 40-45 de ani. Aceștia iau în calcul atât revenirea ca angajați, cât și posibilitatea de a deveni angajatori sau investitori. În schimb, tinerii sub 30 de ani, în special cei născuți în străinătate, manifestă o tendință diferită. Mulți preferă să rămână în țările în care s-au născut, pentru a-și continua studiile, a se angaja și a-și întemeia propriile familii. Printre motive sunt menționate numărul mai mare de oportunități profesionale, stilul de viață și legătura mai redusă cu cultura și obiceiurile românești.
O problemă majoră rămâne diferența salarială. Participanții au semnalat că veniturile din România nu ajung la nivelul celor obținute în străinătate și, în anumite situații, nu sunt suficiente pentru întreținerea unei familii cu copii. La acestea se adaugă cerințele de studii, pregătire profesională și certificări, considerate mai ridicate pentru anumite posturi din România decât în alte state europene, ceea ce limitează accesul persoanelor revenite la locurile de muncă disponibile.
Beneficiile oferite de angajatori, o problemă importantă
Un alt obstacol identificat îl reprezintă lipsa unor facilități oferite de angajatori. Printre nevoile semnalate se numără decontarea transportului, locuința de serviciu sau sprijinul pentru găsirea unei locuințe, plata ori sprijinul pentru chirie și ajutorul în întocmirea anumitor documente. În cadrul discuțiilor au fost menționate și situații de discriminare pe criterii de etnie sau nivel de educație.
O altă problemă privește formarea profesională. Există interes pentru cursurile gratuite de calificare și recalificare, însă, după absolvire, oferta de locuri de muncă din județ nu este întotdeauna suficientă pentru persoanele pregătite. AJOFM Călărași menționează cazuri concrete în care persoane care au urmat cursuri de formare nu au identificat posturi vacante și au fost nevoite să se angajeze din nou în străinătate.
Concluzia întâlnirii este că revenirea românilor din diaspora poate contribui la echilibrarea pieței forței de muncă și poate reprezenta o resursă importantă pentru agenții economici aflați în proces de recrutare. În același timp, românii reveniți pot deveni antreprenori și pot contribui la apariția unor noi afaceri și locuri de muncă la nivel local și județean. AJOFM Călărași propune, în acest context, modificări legislative la nivel național care să răspundă mai bine nevoilor lucrătorilor din diaspora, precum și dezvoltarea unor parteneriate cu angajatorii privați locali. Scopul este creșterea gradului de ocupare și transformarea revenirii românilor în țară într-o oportunitate reală pentru dezvoltarea economică a comunităților.
Masa rotundă „Împreună pentru diaspora” a fost, astfel, nu doar un exercițiu de informare, ci și un dialog între instituții, angajatori și reprezentanți ai românilor reveniți din străinătate, cu accent pe identificarea unor soluții concrete pentru reintegrarea acestora pe piața muncii din România. AJOFM Călărași a transmis mulțumiri tuturor celor care au sprijinit și au participat la eveniment.
Cristina ANDREI
