România se îndatorează masiv pentru a susține promisiunile electorale

Guvernul României a intensificat împrumuturile externe și interne pentru a finanța super-ofertele electorale, expunând țara la riscuri financiare semnificative. Această politică de îndatorare pune România într-o poziție vulnerabilă în fața marilor agenții de rating, iar acest lucru ar putea duce la majorarea costurilor pentru noile împrumuturi.
De la începutul anului, România a atras împrumuturi în valoare de peste 168 miliarde de lei, un nivel ridicat care ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen lung. Pentru a reduce presiunea imediată a plății dobânzilor, statul a început să se împrumute pe termene mai lungi, ceea ce amână povara financiară, dar o amplifică în viitor. Săptămâna trecută, Ministerul de Finanțe a atras 599 milioane lei, cu scadență în aprilie 2035, mult peste suma programată de 200 milioane lei. Dobânda medie anuală pentru acest împrumut s-a ridicat la 6,79%. Acest model s-a repetat și luni, când Trezoreria a lansat o altă licitație de titluri de stat, împrumutându-se cu 667 milioane lei, în loc de 500 milioane lei, cu o dobândă medie anuală de 6,64%. Obligațiunile emise au scadența în aprilie 2031. Însă aceste împrumuturi interne palidează în comparație cu cele realizate pe piețele externe. Joia trecută, România a contractat aproape 5 miliarde de euro printr-o emisiune de obligațiuni cu scadențe de 7 și 20 de ani în euro, precum și 7 ani în dolari, ceea ce amplifică dependența țării de piețele internaționale de capital.
În încercarea de a diversifica sursele de finanțare, Ministerul de Finanțe plănuiește să lanseze emisiuni de obligațiuni de tip Samurai pe piața japoneză. Acestea vor avea scadențe de la 3 până la 20 de ani. Deși această strategie ar putea aduce un suflu de aer proaspăt, riscurile implicate de fluctuațiile valutare și dobânzile pe termen lung sunt semnificative. Lichiditatea excesivă din piața monetară a determinat reducerea sau chiar suspendarea tranzacțiilor interbancare. Conform BNR, luni „nu s-au înregistrat tranzacții”, fapt care a dus la necalcularea indicelui zilnic ROBOR. Aceeași situație s-a menținut și marți, cu indicii ROBOR la valori similare celor din mai 2022. ROBOR la trei luni, important pentru creditele contractate înainte de mai 2019, s-a menținut la 5,55%, în timp ce indicele la șase luni a stagnat la 5,61%, iar cel la 12 luni la 5,65%.
Politica actuală de împrumuturi a României, deși necesară pentru a susține cheltuielile curente, riscă să îngreuneze și mai mult povara financiară a țării pe termen lung. Creșterea dobânzilor și volatilitatea piețelor internaționale de capital pun presiune pe costurile viitoare, iar această spirală a datoriei ar putea afecta stabilitatea economică a României.

Radu GEORGESCU