„România produce, dar nu procesează şi aceasta este zona către care trebuie să ne îndreptăm”
Pentru cei care nu ştiu, Politica Agricolă Comună (PAC) este unul dintre cele mai vechi instrumente ale Uniunii Europene, începând cu 1962. Aceasta a încercat să menţină un echilibru între asigurarea produselor la un preţ accesibil pentru consumatori, îmbunătăţirea traiului şi a tehnologiei fermierilor. Politica Agricolă Comună are doi piloni. Primul îl reprezintă subvenţionarea fermierilor, pentru a li se asigura veniturile. Al doilea pilon vizează dezvoltarea zonelor rurale, în vederea sporirii atractivităţii în ochii potenţialilor fermieri şi investitori. După zeci de runde de negocieri purtate, anul trecut, pe marginea stabilirii PAC pentru exerciţiul financiar 2023-2030, s-au ivit tot felul de discuţii şi neînţelegeri.
Însă, lucrurile nu stau chiar aşa. Ca membru al Comisiei pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Servicii Conexe, din cadrul Camerei Deputaţilor, Raluca Dumitrescu (deputat PSD Ialomiţa) a participat la dezbaterile pe care atât fostul ministrul Adrian Oros, cât şi actualul, Adrian Ionuţ Chesnoiu le-au organizat pe Planul Naţional Strategic. „Într-adevăr, au fost mai multe runde de dezbateri, pentru că necesitatea stimulării şi încurajării agriculturii este un deziderat al României. Iar pentru noi, ialomiţenii, reprezintă un lucru extrem de important. Cel mai important procent din Produsul Intern Brut, pe care îl produce judeţul Ialomiţa, provine din agricultură. E adevărat că avem probleme cu irigaţiile, canalele de desecare, modernizarea exploataţiilor – în ceea ce priveşte utilajele folosite de fermierii noştri şi tehnologiile avansate existente în prezent pe piaţă. Mai avem probleme cu Banca de gene şi soiurile autohtone pe care le folosim. Avem probleme cu carnea de pui şi carnea de porc, care în acest moment nu este suficientă pentru a asigura normalitatea în ceea ce priveşte nevoia de hrană a populaţiei. Alte probleme sunt legate de asigurarea sănătăţii veterinare şi gospodăria ţărănească”, a precizat la Radio Fresh FM, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”, Raluca Dumitrescu, specificând că România va primi 22 miliarde euro prin Politica Agricolă Comună, din care 14 miliarde euro prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). Vestea este bună, dar aceşti bani sunt insuficienţi. Acum, în România, sunt la ,,bătaie” şi fondurile care au venit pe regulamentul de tranziţie. AFIR (Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale) a deschis toate liniile de finanţare, iar o altă sumă importantă va veni prin AXA 4 Leader, prin intermediul celor patru Grupuri de Acţiune Locală care funcţionează pe teritoriul judeţului Ialomiţa. „Întotdeauna banii vin atât prin FEGA, cât şi FEDR– Fondul European de Dezvoltare Regională. În schimb, domnul ministru Chesnoiu – în puţinul timp de când a preluat mandatul de la Ministerul Agriculturii – a încercat să direcţioneze aceşti bani în mod special pentru a stimula producţia autohtonă de legume şi fructe. Scopul este de a încuraja modernizarea fermelor şi a asigura un fond de solidaritate extrem de important. Asta, pentru a nu ne mai trezi în zona de calamitate, în mod special în cea de secetă, că nu putem oferi un umăr de nădejde agricultorilor. De asemenea vorbim despre programe de ajutorare AGRO IMM Invest şi Rural Invest în care, pentru prima dată, se găsesc şi fermierii mici. Avem în vedere şi ne luptăm, ca la nivelul judeţului Ialomiţa, să funcţioneze primul centru mare de legume şi fructe pentru a deservi cooperativele din zonă. Sunt multe cooperative constituite, nu numai în miere de albine, unde deja o avem o anumită vechime. Mă refer la Casa Mierii de la Ciulniţa sau Moş Costache, de la Ion Roată. Avem cooperative pe legume şi fructe, producţia de la Roşiori a început să funcţioneze foarte bine, cooperativa de roşii de la Jilavele. Acestora li se adaugă cele pe lapte şi legume de la Gura Ialomiţei, Armăşeşti, Coşereni”, a subliniat Raluca Dumitrescu.
„Cred că Facultatea de Agronomie din România este una de calitate şi poate să ajute în cercetarea şi susţinerea de noi soiuri”
O parte din agricultori sunt îngrijoraţi însă că prin Politica Agricolă Comună, Uniunea Europeană va pune foarte mult accent pe partea de ecologie. Vremea e primul indicator care arată că vara nu mai este vară şi iarna nu mai este iarnă. Ori, din păcate, lucrurile acestea au un efect extrem de nociv asupra hranei, a modului în care se dezvoltă oamenii. De aceea, în opinia Ralucăi Dumitrescu, este extrem de important ca politicile agricole să fie prietenoase cu mediul. Iar asta nu presupune un efort mai mare din partea fermierilor. „În mod tradiţional, la noi, se spune că dacă vrei să mănânci sănătos, mănânci de la ţară. România nu foloseşte produse modificate genetic, dar totuşi este o piaţă de consum pentru celelalte ţări ale Comunităţii Europene. Eu cred că banii care vor fi alocaţi pe Programul Pomicol, pe programul de sprijinire a legumelor autohtone, ne va ajuta să devenim competitivi pe piaţă şi să fim prietenoşi cu mediul. De altfel şi aceste proiecte care urmează a fi depuse la AFIR au o componentă pe E-uri, pentru a avea produse ecologice şi garantate. Mi-aş dori foarte mult şi sprijin din tot sufletul cercetarea. Majoritatea punctajelor se acordă pentru soiuri aclimatizate în România şi nu autohtone. Cred că Facultatea de Agronomie din România este una de calitate şi poate să ajute în cercetarea şi susţinerea de noi soiuri care să fie aclimatizate şi bune pentru noi. Avem institute de cercetare, precum cel de la Fundeni, Fundulea, Iaşi, Vâlcea, dar, în ultimii ani, nu au primit suficiente fonduri pentru a se dezvolta şi deveni competitivi. Tehnologia a cunoscut nişte salturi evolutive extraordinar de mari, dar, din păcate, ele nu se întâlnesc şi în România”, a punctat deputata.
„Cred că este normal să-i sprijinim pe fermierii mici”
Un alt semn de întrebare, legat de Politica Agricolă Comună, se referă la faptul că printre obiective se numără şi atragerea de subvenţii mai mari către exploataţiile mici, în loc să fie susţinute întreprinderile agroindustriale. Deputatei Raluca Dumitrescu i se pare normal ca micii fermieri să fie sprijiniţi, în condiţia în care sunt 416 ferme mari şi 6.700 fermieri mici, înscrişi la APIA. „Cred că este normal să-i sprijinim pe fermierii mici. De altfel, una dintre iniţiativele legislativele – la care am lucrat împreună cu domnul ministru Chesnoiu şi colegii mei de la Comisia de Agricultură – ce a devenit lege, vizează ca şi gospodăria ţărănească să fie parte a cooperativei. Ni se întâmplă adesea când mergem la pensiuni, cu fermă proprie, să vrem să cumpărăm nişte mezeluri preparate tradiţional, dar să nu ni le poată vinde întrucât nu fac parte dintr-o cooperativă şi nu au cum fiscaliza. Tocmai de aceea este extrem de important ca gospodăria ţărănească să se regăsească într-un circuit şi să fie recunoscută. De asemenea, mi-aş dori să existe un cod fiscal rural pentru fermieri care să le asigure pentru 5 ani – atunci când se constituie ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală – o scutire de impozitare. Astfel, am scăpa de marfa vândută la negru şi de lipsa impozitării corecte. Ferma de familie este viitorul Uniunii Europene. Cele mai rentabile sunt aceste ferme. Nu vorbim doar de culturi mari, ci şi de cele mici. Nimeni nu cultivă cartofi pe 3.000 de hectare. Mâncarea de zi cu zi ne-o luăm din fermele mici şi este normal ca acestea să fie ajutate. Avem foarte multe exploataţii, cu suprafeţe cuprinse între 50 şi 150 hectare, care sunt rentabile. Au depus proiecte europene şi se dezvoltă. Pe de altă parte, dacă vorbim de hrană, tinerii fermieri – care s-au instalat în ultimul timp pe această programare 2014-2021 – au fost în mod special cei care au făcut solarii. Ori, aceste solarii nu se fac pe suprafeţe foarte mari. Atunci, ei sunt competitivi. De aceea, în noul Plan Naţional Strategic, ce va fi implementat din 2023, vom avea două forme de sprijin: posibilitatea ca un tânăr să poată să se instaleze pentru prima dată într-o fermă şi sprijin comunitar celor deja instalaţi, care şi-au mărit exploataţia. De cele mai multe ori, după 5 ani de implementare, tânărul fermier se chinuie să se dezvolte. Acum, statul a înţeles şi-l va sprijini să mai deţină ferma…În ce priveşte fermierii mari, nu cred că se simt discriminaţi, pentru că şi ei au beneficiat de sprijin. Deja prin profitul şi veniturile obţinute, le este mult mai uşor să fie bancabili, să poată susţine un credit. Pentru ei există IMM Invest şi AGRO IMM Invest. Pe vechiul exerciţiu financiar 2014-2020 am avut foarte puţini bani daţi pentru modernizarea fermelor şi în mod special către procesare. România produce, dar nu procesează şi aceasta este zona către care trebuie să ne îndreptăm, pentru a oferi un produs finit şi nu materie primă. Şi acest lucru pot să-l facă şi fermierii mici…Sunt apropiată de ceea ce înseamnă agricultură şi chiar consider că românii ştiu să facă lucrul acesta foarte bine”, a mai adăugat Raluca Dumitrescu, deputat PSD Ialomiţa.
Ramona BUTNARIU
