„România funcţionează după o lege de organizare administrativă a teritoriului cu o vechime de peste jumătate de secol”

Reorganizarea administrativ-teritorială a fost îngheţată în stadiul de proiect de peste un deceniu de către liderii PSD şi PNL, cele două formaţiuni aflate actualmente la guvernare. Declaraţiile lor de reformare administrativă au fost contrare dinamicii din teritoriu, unde numărul comunelor şi oraşelor a crescut fără pauză după 1990, într-un ritm impus de nevoia partidelor de a-şi forma structuri cât mai mici de mobilizare a electoratului. În primii 15 ani de după Revoluţie, în România au fost înfiinţate (prin divizare sau schimbarea statutului localităţii), 59 de municipii, 47 de oraşe şi aproximativ 225 comune, ceea ce a dus la o fărâmiţare şi mai mare a UAT-urilor, cu un impact financiar major. Totuşi, reorganizarea administrativ teritorială rămâne o preocupare în rândul politicienilor şi unii chiar au făcut demersuri serioase pentru acest important şi mult discutat proiect.
Bunăoară, senatorul ialomiţean Adrian Costea a înaintat, în data de 10 septembrie 2024, o propunere legislativă intitulată „LEGE privind reorganizarea administrativă a judeţului Ialomiţa pentru modificarea anexei la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României”.
În expunerea de motive, senatorul a atras atenţia că această propunere legislativă răspunde unor necesităţi de reformare administrativă a teritoriului României şi se doreşte a fi un proiect-pilot aplicat judeţului Ialomiţa, pe care îl reprezintă în Parlamentul României. Iar în contextul unei dezbateri publice tot mai intense, privind reforma administrativă, toţi parlamentarii ar trebui să propună proiecte de reorganizare administrativă pentru judeţele pe care le reprezintă. Fiindcă există două premise ale reformei administrative în România, prezentate frecvent în spaţiul public: numărul mare de UAT-uri (unităţi administrativ-teritoriale) raportat la populaţia României – 3.181, cu o populaţie medie per UAT de 7.000 de locuitori, în timp ce Polonia, cu o populaţie dublă, este organizată în 2.477 de unităţi administrativ-teritoriale. „România funcţionează după o lege de organizare administrativă a teritoriului cu o vechime de peste jumătate de secol (Legea nr.2/1968), act normativ insuficient actualizat în perioada recentă, deşi acesta este rezultatul unui regim politic autoritar, ultra centralizat şi, prin urmare, un model rigid şi etatist de organizare a statului, în defavoarea mult-vehiculatei descentralizări în virtutea principiului autonomiei locale. Prin urmare, actuala lege de organizare administrativ-teritorială este un factor destul de serios al stagnării, o formă fără fond şi o reminiscenţă a regimului trecut în plină epocă a digitalizării, implicit a eficientizării funcţionării statului şi a instituţiilor sale. Trebuie subliniat şi conştientizat defasajul istoric al statului Român faţă de Occident, acolo unde a fost început încă din anii 1980 un proces denumit generic rolling the state back (împachetarea statului), cel care a coincis cu intrarea în etapa post-liberală a statelor moderne. Având aceste două premise, prezentul proiect legislativ, aplicat la nivelul judeţului Ialomiţa, poate reprezenta un imbold al unei reforme administrative generale. Prezentul proiect legislativ propune reorganizarea administrativă a judeţului Ialomiţa prin fuziunea unităţilor administrativ-teritoriale existente în scopul reducerii numărului acestora de la 66, la 22. Practic, o eliminare a două treimi din UAT-urile ialomiţene. Şi treaba asta se întâmplă prin comasare, un model de bune practici. În prezent, există o medie de 4.323 de locuitori per UAT, mult sub media naţională de 7.000 de locuitori, valoare aflată sub media europeană. Configuraţia teritorială pe care o propun, prin acest proiect legislativ, ar creşte media de populaţie per UAT la 13.166 locuitori, o valoare la nivelul mediei europene. În afară de datele statistice care sunt în favoarea propunerii mele, reorganizarea administrativ-teritorială ar aduce o serie de beneficii economice şi sociale care nu trebuie ignorate pentru Ialomiţa, implicit în întreaga regiune. În primul rând, alipirea localităţilor rurale de oraşe şi municipii are ca obiectiv pe termen lung dezvoltarea unor zone metropolitane şi peri urbane pentru atragerea de investitori şi crearea unor zone urbane cu dinamism economic”, a precizat, în expunerea de motive, senatorul Costea. Acesta a specificat, totodată, că marele beneficiu al reducerii numărului de UAT-uri în Ialomiţa este o distribuţie mult mai simplu de realizat a fondurilor de la Guvern, precum şi a celor din surse externe, având în vedere o configuraţie administrativ-teritorială mult mai suplă, logică şi eficientă. Un alt punct forte al propunerii legislative este acela că oficializează şi se află chiar cu un pas înaintea consorţiilor administrative, concept promovat de Guvern la începutul acestui an, o formă de organizare gândită tocmai pentru o mai bună absorbţie a fondurilor europene. După 1990, Ialomiţa a suferit de o şi mai mare fragmentare administrativă.
Astfel, prin legea 67/2005, au fost înfiinţate noi comune, foste sate la origine, despărţite de comuna cu rol de centru administrativ. În prezent, multe dintre acestea îndeplinesc minimul necesar privind criteriile de unitate administrativ – teritorială de sine stătătoare. Comunele Moldoveni, Sărăţeni sau Ciocârlia au o populaţie care a scăzut sub pragul de 1.000 de locuitori, ceea ce determină alocări bugetare suplimentare şi inutile de la centru. Explicaţia nerentabilităţii acestor localităţi este simplă. Anume că nu se vor putea niciodată autofinanţa din taxele şi impozitele de la cetăţeni. Alipirea acestora la alte comune ar fi, înainte de toate, un demers de punere în comun a resurselor în scopul unei funcţionări administrative adecvate. Conform statisticilor, multe dintre localităţile din Ialomiţa cheltuiesc o mare parte din resurse pentru plata personalului din Primării. Cu o populaţie mult mai mică decât unul dintre judeţele vecine (Prahova), Ialomiţa a cheltuit peste 2.000 de lei pe cap de locuitor în anul 2023, în timp ce judeţul menţionat anterior a cheltuit 1.957 lei per capita. ,,Eu sunt ialomiţean get beget şi, mai ales în activitatea mea parlamentară, am vrut să cunosc foarte bine judeţul. Această împărţire, pe care am sugerat-o, este făcută în urma unor discuţii şi vizite în judeţ. Cel mai de bază este să cunoşti foarte bine geografia judeţului, pentru a sugera o asemenea reorganizare administrativă. Nu sunt un fanatic al reducerii cheltuielilor bugetare, că sunt prea mulţi funcţionari publici. Dar, o localitate cu 1.000 sau 2.000 de locuitori, din start, va funcţiona în pierdere, pentru că nu se poate întreţine din taxe şi impozite. Nu are puterea economică. Doar dacă are nişte agenţi economici foarte puternici. La noi un exemplu bun este Gheorghe Doja, care are o activitate economică intensă. Dar, nu toate comunele au norocul lui Gheorghe Doja. De altfel, Gheorghe Doja, în propunerea înaintată de mine, ar urma să fie arondată comunei Andrăşeşti, care este mult mai bine poziţionată, fiind amplasată la Drumul Naţional…Deci, demersul meu nu se înscrie în tendinţa generală de a clama reducerea posturilor plătite de la bugetul de stat, ci reprezintă un apel la eficientizare administrativă a unui judeţ condamnat la rigiditate şi stagnare economică, modul în care acesta este organizat fiind cel mai mare impediment în calea progresului. Pierderea unor posturi din aparatele birocratice ale unor primării care funcţionează în pierdere ar putea fi un disconfort pe termen scurt. Pe termen lung, reorganizarea administrativă ar putea aduce mai multe locuri de muncă în diverse domenii şi direcţionarea fondurilor de la bugetul de stat către categorii profesionale de care este cu adevărat nevoie – medici, poliţişti, profesori sau asistenţi sociali”, a completat Adrian Costea.

„Unde-s mulţi, puterea creşte”

Senatorul a gândit acest proiect nu doar prin prisma cheii europene (a mediei de populaţie per UAT), ci şi a necesităţii geografice. „Pur şi simplu, vezi comune foarte apropiate, care au administraţii separate. De ce să le mai ţii? Oamenii au mai multe maşini ca acum 10-15 ani şi distanţele între localităţi s-au scurtat. Economisind nişte bani din cheltuielile cu administraţia, poţi să faci mai bine nişte centre medicale, să investeşti în şcoli, să investeşti în transportul public. Iar principiul simplu, care e la bază, este că: Unde-s mulţi, puterea creşte. De exemplul, în cazul municipiului Slobozia, am luat în calcul nişte localităţi rurale foarte apropiate de reşedinţa de judeţ – Slobozia Nouă, Bora, Cosâmbeşti, Ciulniţa, Perieţi, Bucu, Gheorghe Lazăr, Mărculeşti. Arondarea la municipiul Slobozia le-ar aduce numai beneficii…În perioada de tranziţie, în localităţile unde primăriile s-au desfiinţat, vor funcţiona nişte birouri de relaţii publice unde se pot elibera acte. Soluţii sunt. În ce priveşte primarii, viceprimarii, consilierii locali, angajaţii din Primărie, se fixează un termen că, până la următoarele alegeri locale, nu ai dreptul să-i dai jos. Apoi, se vor organiza alegeri locale pentru noile Unităţi Administrativ Teritoriale”, a explicat senatorul Adrian Costea.
Dacă proiectul ar deveni lege, conform anexei referitoare la reorganizare, judeţul Ialomiţa ar avea 3 municipii, 4 oraşe, 37 localităţi componente ale municipiilor şi ale oraşelor; 15 comune şi 76 de sate (din care 25 aparţin de municipii şi oraşe. Satele ce aparţin de municipiul Slobozia ar fi Fundata, Gimbăşani, Ion Ghica, Ivăneşti, Misleanu, Păltinişu, Poiana şi Stejaru. Municipiul Feteşti ar avea arondate localităţile Buliga, Feteşti – Gară, Vlaşca, Stelnica şi Movila şi un sat aparţinător– Maltezi. Municipiul Urziceni ar avea în componenţă localităţile Manasia, Alexeni, Ciocârlia, Bărbuleşti şi un sat aparţinător – Cotorca. La oraşul Amara ar fi comasate localităţile Griviţa, Miloşeşti şi satele aparţinătoare – Amara Nouă, Nicoleşti, Smirna, Tovărăşia. Oraşul Căzăneşti ar avea în componenţă administrativă localităţile Balaciu, Munteni – Buzău, Sărăţeni, Ciochina, Sălcioara şi satele aparţinătoare – Copuzu, Crăsanii de Jos, Crăsanii de Sus, Orezu şi Raşi. La oraşul Fierbinţi Târg ar fi comasate localităţile Dridu, Moldoveni, Maia şi satele aparţinătoare – Dridu – Snagov, Fierbinţii de Jos, Fierbinţii de Sus şi Grecii de Jos. Oraşul Ţăndărei ar avea în componenţă administrativă localităţile Platoneşti, Ograda, Valea Ciorii şi satele aparţinătoare – Lăcusteni şi Murgeanca.
În ce priveşte comunele, acestea ar fi: Adâncata (cu satele componente Adâncata, Movileanca, Patru Fraţi, Răduleşti, Răsimnicea); Albeşti (Albeşti, Bataluri, Bueşti, Borduşelu, Marsilieni, Piersica); Andrăşeşti (Andrăşeşti, Gheorghe Doja, Orboieşti); Bărcăneşti (Bărcăneşti, Axintele, Bărbătescu, Condeeşti, Horia); Coşereni (Coşereni, Borăneşti, Sinteşti); Făcăeni (Făcăeni, Borduşani, Cegani, Progresu, Vlădeni); Gârbovi (Gârbovi, Colelia, Grindu, Grindaşi, Valea Măcrişului); Ion Roată (Ion Roată, Broşteni, Butoiu, Malu, Sfântu Gheorghe); Jilavele (Jilavele, Armăşeşti, Malu Roşu, Nenişori, Slătioarele); Mihail Kogălniceanu (Mihail Kogălniceanu, Giurgeni, Gura Ialomiţei, Hagieni, Luciu); Moviliţa (Moviliţa, Biţina – Pământeni, Biţina – Ungureni, Chiroiu – Pământeni, Chiroiu – Satu Nou, Chiroiu – Ungureni, Drăgoeşti, Roşiori, Valea Bisericii); Reviga (Reviga, Cocora, Crunţi, Mircea cel Bătrân, Rovine); Săveni (Săveni, Frăţileşti, Gura Văii, Sudiţi); Scânteia (Scânteia, Bucşa, Dumitreşti, Iazu, Traian) şi Sineşti (Sineşti, Boteni, Cătruneşti, Hagieşti, Lilieci, Livedea).

„Parlamentul este un laborator de idei”

Una peste alta, proiectul a fost depus la Senat şi va intra, cel mai probabil, în dezbatere în actuala stagiune. Senatorul Adrian Costea a solicitat procedură de urgenţă şi fără îndoială proiectul va ajunge la comisii şi va fi dezbătut măcar într-o Cameră. Însă, senatorul nu şi-a făcut mari speranţe că proiectul va trece. „Ca mesaj politic, eu zic că este un lucru pe care îl las ca temă, din poziţia de senator de Ialomiţa. Eu cred că este o lege organică şi camera decizională va fi Camera Deputaţilor. Deci, mai întâi va fi dezbătut de Senat şi apoi de Camera Deputaţilor. Dar, nu am speranţe. PSD este sinonim cu acest hăţiş administrativ. Este creatorul şi va găsi, cu siguranţă, trei argumente ca să-mi facă praf proiectul. Însă, eu le-aş da, în primul rând, argumentul că au proiectat o Românie greşită. Ar trebui să renunţe şi să-şi dea seama că se merge către un model bugetofag şi contraproductiv. Acea concepţie pe care au gândit-o ei, despre sistemul administrativ al României, este una greşită şi trebuie să se adapteze mersului natural al vremurilor…Cred că l-aş vedea dezbătut doar într-o Cameră. Dar şi acolo s-ar transmite un mesaj politic şi, de ce nu, poate peste ani, va fi reluat. Orice proiect legislativ nu se aruncă, rămâne într-o arhivă şi poate fi reluat şi consultat. Căci, până la urmă, Parlamentul este un laborator de idei. Şi, cred că ar trebui să fie un laborator de idei pentru viitor, nu pentru a ţine lucrurile pe loc”, a concluzionat senatorul ialomiţean.

Cristina ANDREI