România Educată – un proiect deosebit de ambiţios, destinat învăţământului românesc
Nu demult, președintele Klaus Iohannis a anunțat că proiectul România Educată are susținerea coaliției de guvernare și deschiderea Opoziției pentru transpunerea lui legislativă. Totodată, trebuie menționat că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede alocarea a 3,6 miliarde de Euro pentru România Educată. Printre reforme sunt incluse dezvoltarea unui sistem de educație timpurie incluziv și de calitate, bacalaureat reformat, iar ca investiții 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, 20.000 de locuri de recreere și lectură, 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare.
Proiectul președintelui României a demarat la scurt timp după ce acesta a câștigat cea mai înaltă funcție în stat. De atunci au avut loc foarte multe consultări cu toți factorii de decizie și cu cei implicați, respectiv părinți, elevi, oameni de afaceri.
Astfel a declarat, referitor la acest proiect, deputatul PNL Ialomița, Luminița Barcari. În calitate de secretar de stat, anul trecut, a participat la o acțiune, organizată de administrația prezidențială, unde a prezentat niște cifre pe învățământul profesional tehnic și dual. Toate aceste lucruri au fost analizate, așa încât s-au trasat niște linii directoare. Pe baza acestui studiu – că până la urmă România Educată este un document de prognoză – în cadrul Ministerului Educației chiar s-a înființat un compartiment pentru acest proiect, căci intenția Ministerului Educației este să lucreze la o nouă lege a educației. “Pentru acest proiect avem un sprijin financiar de 3,6 miliarde euro și suplimentar încă 400 milioane euro pentru renovarea școlilor și grădinițelor. Guvernul a adoptat un memorandum privind asumarea țintelor și obiectivelor României Educate. Printre prioritățile prevăzute în PNRR se află sprijinirea a peste 2.500 unități de învățământ preuniversitar, dotarea a 10.000 de laboratoare și cabinete școlare; mobilarea a 75.000 de săli de clasă; construirea a 140 creșe și complementare servicii de educație timpurie; realizarea a zece centre de învățământ dual; dezvoltarea unei rețele de școli verzi; formarea a 100.000 cadre didactice pentru predarea online. Deci este un proiect ambițios, cu mari beneficii pentru învățământul românesc”, a precizat Luminița Barcari, la Radio Fresh FM, în cadrul emisiunii “Subiectul Zilei”, specificând că și partidele de Opoziție manifestă deschidere pentru acest proiect, fiindcă în spatele lui nu stau doar vorbe goale, ci o susținere financiară importantă. Ca atare, există acum o fereastră de oportunitate necesară pentru un demers politic și social de durată în educație.
Printre altele, proiectul România Educată implică și niște transformări. De exemplu, Inspectoratele Școlare se transformă în centre județene de învățământ preuniversitar, ce vor fi conduse de președintele Consiliului Județean.
Casele Corpului Didactic devin veritabile Centre Județene de Formare Continuă, Asistență și Resurse Educaționale, sub coordonarea directă a Ministerului Educației, printr-o structură dedicată. Rolul lor crește semnificativ, în sensul în care, pe lângă formarea continuă pentru toate categoriile de personal din sistemul de educație, capătă atribuții pe zona resurselor educaționale deschise și platformelor educaționale online, a accesării și implementării de proiecte, inclusiv din fonduri europene.
Țintele Proiectului “România Educată” pe termen lung
Pe termen lung, proiectul România Educată urmărește îmbunătățirea performanței sistemului de educație, prin creșterea finanțării educației, în vederea atingerii unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE; scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%; reducerea cu minim 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional, astfel încât, la orizontul 2030, să ajungă la cel mult 20%. Apoi, până în 2030, toți profesorii și cel puțin 85% dintre elevii trebuie să aibă competențe digitale de bază. Tot până atunci, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare.
O altă țintă este creșterea participării și calității educației timpurii. Până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta până la 3 ani vor participa la educație ante-preșcolară; 96% dintre copiii între 3-6 ani participă la educație preșcolară. Până în 2025, va fi realizat un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie.
Creșterea performanței în învățământul primar, secundar inferior și secundar superior reprezintă un alt deziderat important prins în proiect. Până în 2030, cel mult 20% dintre tinerii în vârstă de 15 ani vor mai avea competențe scăzute la citire, matematică și științe. În prezent, se înregistrează un procent de 41% citire, 47% matematică și 44% științe. Până în 2030, cel mult 15% dintre elevii de clasa a VIII-a vor mai înregistra competențe scăzute în domeniul informatic, în prezent, procentul fiind de 39%. Până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile de învățământ preuniversitar. Până în 2030, peste 15.000 de cadre didactice din învățământul primar și 40.000 din învățământul gimnazial vor fi formate pentru aplicarea noului curriculum bazat pe competențe.
Sporirea calității și atractivității învățământului superior este un alt obiectiv al proiectului. Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare; minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior vor fi opționale; minimum 20% dintre absolvenții de învățământ superior (licență și master) vor participa la programe de mobilitate externă. În 2030, în România, vor studia cel puțin 10% studenți internaționali (din totalul studenților înmatriculați).
„Dacă nu ne asumăm această responsabilitate, din punctul meu de vedere, nu avem ce căuta în învăţământ”
La un moment dat, o întrebare interesantă a pus-o Daniela Vişoianu, expert în educaţie. Anume dacă un învăţător are absolvenţi care nu ştiu să scrie, să citească şi să socotească, ce se întâmplă cu el? Va fi concediat sau va fi temporar scos din învăţământ? Deputatul Luminiţa Barcari spune că intervine o adevărată discuţie în acest caz. Dar, niciun copil care urmează cursurile învăţământului primar nu ar trebui să termine clasa a patra fără să ştie să scrie şi să socotească, adică nişte lucruri de bază. „Noi nu trebuie să ne mai concentrăm pe asimilarea de cunoştinţe, ci pe dobândirea unor competenţe. La nivel primar, acestea sunt competenţe de bază. Pe urmă putem să discutăm mai departe de înţelegerea textului. Deci, trebuie să facem profilul absolventului de învăţământ primar, învăţământ gimnazial. Este necesar să ştim unde trebuie să ajungă copilul după ce a parcurs fiecare nivel de învăţământ…Suntem cu toţii responsabili de rezultatele copiilor la învăţătură, să nu mai dăm vina doar pe ei. Nu merg la clasă ca profesor, scriu lecţia pe tablă şi nu mă interesează dacă acel copil a înţeles sau nu. Trebuie să te asiguri că acel copil a înţeles ce-ai predat tu în timpul unei ore… Nu doar elevul este responsabil pentru parcursul lui, în timpul şcolii. Cu toţii suntem responsabili. Dacă nu ne asumăm această responsabilitate, din punctul meu de vedere, nu avem ce căuta în învăţământ…Evaluările sunt relevante. Eu dacă aplic un test la o clasă, în urma lui, îmi dau seama de nivelul clasei şi care sunt punctele unde trebuie să mai insist. Pentru tine, ca profesor, este un mod prin care măsori ce-ai făcut tu la clasă şi cât a înţeles copilul din ce ai predat”, a mai adăugat Luminiţa Barcari, deputat PNL Ialomiţa.
Diana ARON