„Respiri uşor”, un proiect pilot de diagnosticare rapidă a afecţiunilor pulmonare
Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), în parteneriat cu Asociaţia „Câştigă viaţă” au organizat o conferinţă de presă dedicată proiectului „Furnizarea de servicii de sănătate tip outreach în vederea îmbunătăţirii prevenţiei pentru populaţia vulnerabilă din zone izolate”, finanţat prin Mecanismul Financiar SEE 2014-2021 – Provocări în sănătatea publică la nivel european”, coordonat de Ministerul Sănătăţii. Prin acest proiect, 253 de persoane vulnerabile din judeţul Călăraşi au beneficiat, în anul 2023, de consult preventiv pentru boli pulmonare. De asemenea, 90 de persoane au urmat investigaţii şi consult specializat pentru afecţiuni pulmonare la Spitalul de Pneumoftiziologie TBC din Călăraşi. Toate analizele şi consultaţiile au fost gratuite
Evenimentul a avut loc, mai exact, miercuri, 31 ianuarie 2024, la Consiliul Judeţean (CJ) Călăraşi. Au participat: Vasile Iliuţă (preşedintele CJ Călăraşi), Bogdan Mihai (administratorul public al judeţului Călăraşi); Manuela Viţu (manager de proiect); Cezar Irimia (preşedintele FABC); Robert Ţigănilă (director medical, doctor pneumolog Spitalul TBC Călăraşi); Nicoleta Lazăr (navigator proiect); medici de familie.
Prima intervenţie a aparţinut Manuelei Viţu care a făcut o succintă prezentare a proiectului ,Respiri Uşor”. Acesta are scopul de a depista cât mai devreme românii cu boli respiratorii, precum Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), fibroza pulmonară idiopatică şi cancerul pulmonar. Proiectul a fost scris după modelul norvegian de depistare timpurie a cancerului bronhopulmonar, ce utilizează tehnologia de scanare cu computer tomograf low dose, utilizată în SUA, Marea Britanie, Suedia şi mai recent Croaţia.
Bugetul total al proiectului este de 219.730 euro, din care 10% contribuţia FABC. „Acest proiect a avut ca scop să atragă spre consult populaţia vulnerabilă, cu riscul de a dezvolta boli pulmonare, mai ales că am trecut şi prin pandemia de Covid ce a afectat în special plămânii. Al doilea element de noutate a fost tehnologia de scanare cu computer tomograf low dose. Fiindcă multe din aceste persoane nu au pe cineva, am propus ca navigatorii de proiect – pe Călăraşi fiind desemnată doamna Nicoleta Lazăr – să însoţească şi să îndrume bolnavii oncologici sau cu boli grave. Să le spună unde să se ducă, paşii necesari, ce analize trebuie să facă, pentru că sunt puţini pierduţi atunci când se confruntă cu boala. Noi am intenţionat să atragem 700 de oameni vulnerabili, din care 500 i-am direcţionat către un consult la medicii de familie. Acolo au fost evaluaţi, în funcţie de riscul pe care îl prezintă de a dezvolta boli mai grave la plămâni. În urma evaluării, 200 de persoane au fost trimise către medici pneumologi. În Călăraşi am avut cel mai mare impact. Am avut 253 de pacienţi consultaţi, din care 90 deja au fost la pneumolog şi Computer Tomograf. Urmează încă zece, vrem să fie măcar o sută din Călăraşi”, a informat Manuela Viţu, specificând că proiectul s-a derulat, începând cu ianuarie 2023 şi se încheie la sfârşitul lunii februarie 2024, în Bucureşti, Ilfov, Călăraşi, Dâmboviţa, Ialomiţa, Giurgiu, Prahova, în special în mediul rural, acolo unde accesul persoanelor din categorii vulnerabile la servicii medicale este limitat.
„Cred că împreună putem să aducem sănătatea populaţiei la un standard european”
Preşedintele CJ Călăraşi, Vasile Iliuţă a asigurat că întotdeauna a avut deschidere către proiectele care contribuie la îmbunătăţirea calităţii actului medical şi, mai ales, posibilitatea prevenţiei unor afecţiuni grave. „Cred că împreună putem să aducem sănătatea populaţiei la un standard european. Vă mulţumim mult că astăzi Călăraşiul este parte a acestui proiect. Consiliul Judeţean se implică în toate proiectele care au ca ţintă nevoile cetăţenilor. Şi vom susţine în continuare astfel de proiecte, ce se adresează persoanelor vulnerabile din Călăraşi. Chiar dacă proiectul se află la final, este o reuşită. Felicit conducerea Spitalului TBC Călăraşi că s-a implicat în proiectul «Respiri Uşor». Înseamnă că dacă respirăm uşor, avem o sănătate bună şi trebuie ca în continuare să fie cât mai bună…Încă o dată, îi asigur pe cetăţeni că investiţiile în sănătate sunt o prioritate pentru mine şi administraţia pe care o conduc. Caut permanent noi metode de a dezvolta sectoarele economice şi sociale ale judeţului Călăraşi”, a precizat preşedintele CJ Călăraşi. „Conceptul de a duce medicina publică direct către beneficiar este unul foarte necesar. Trebuie să ducem aceste servicii exact acolo unde lipsesc. Îmi aduc aminte că, atunci când eram managerul Spitalului Judeţean Călăraşi, în pandemie aveam o campanie «Respiră cu noi». Proiectul «Respiri Uşor» nu se opreşte aici, face parte dintr-o etapă a campaniilor pe care le derulăm. Ca un nou concept, am construit o caravană – Camionul cu Sănătate – şi poate, la un moment dat, găsim o variantă să intraţi în parteneriat cu noi, direct. Va fi o platformă pentru cei care doresc să ofere aceste servicii către populaţie. Acolo lucrurile vor fi la un alt nivel, cu durate nelimitate de timp, întrucât cu această campanie dorim să ajungem în toate localităţile judeţului Călăraşi. Timp de un an, o zi pe săptămână, vom baleia toate nevoile oamenilor care din motive diferite nu au bani să ajungă la un specialist în sănătate. Pentru că este mai uşor să previi o boală, decât să o tratezi. Acesta este motto-ul nostru, pe care dorim să-l implementăm în fiecare zi. Să scoatem expertiza din spitale şi să o ducem exact acolo unde este nevoie. Nu trebuie să aşteptăm ca oamenii să ajungă la spital. Vă mulţumesc că ne-aţi ales, ca parteneri şi ne exprimăm disponibilitatea de a veni mereu cu resurse atunci când dumneavoastră aveţi idei”, a declarat, la rândul lui, Bogdan Mihai, administratorul public al judeţului Călăraşi.
„Noi navigăm de mână cu pacientul pe un traseu cât mai facil”
O intervenţie a avut şi dr. Robert Ţigănilă, care a povestit despre cum s-au desfăşurat consultaţiile de specialitate, importanţa diagnosticului precoce, cazuistica întâlnită, cu ce începe investigarea bolilor pulmonare, ce proceduri sunt utile, investigaţii importante drumul către diagnostic, traseul pacienţilor şi investigaţiile importante, ce informaţii oferă radiografia şi când prezenţa bolii nu este evidentă din radiografie. „Proiectul a fost un real succes. Din cei 90 de pacienţi, care au beneficiat de consultaţie în spital, undeva la 17 pacienţi au fost depistaţi cu o boală nouă – bronhopneumopatie cronică obstructivă, 17 pacienţi cu nodul pulmonar, ce vor trebui monitorizaţi şi alţi pacienţi cu diverse patologii din sfera digestivă. Majoritatea au fost pacienţi defavorizaţi, cu condiţii precare şi fumători. În cazul acestora, cu cât se stabileşte un diagnostic mai precoce, cu atât tratamentul curativ este benefic, creşte calitatea vieţii şi speranţa de viaţă. S-au făcut toate analizele pentru a se depista o boală pulmonară”, a menţionat dr. Ţigănilă.
Un rol deosebit l-a avut Nicoleta Lazăr, care i-a preluat pe cei cu probleme, în calitate de navigator de pacienţi, îndrumându-i către analize mai profunde – Computer tomograf – şi arătându-le paşii necesari pentru tratament. „Navigatorii traversează mările şi oceanele. Noi navigăm de mână cu pacientul pe un traseu cât mai facil. Suntem interfaţa dintre medic şi pacient. Vorbim pe înţelesul pacientului, îi oferim sprijin psihologic lui şi aparţinătorilor. Pot să spun că rezultatele acestui proiect mă bucură dar, în acelaşi timp, m-au şi întristat foarte multe poveşti de viaţă ale oamenilor. Sunt oameni care n-au ajuns niciodată la medicul specialist şi au peste 40 de ani. Am întâmpinat dificultăţi în ceea ce priveşte mobilizarea pacientului, pentru că foarte mulţi au spus: Doamnă, dacă nu ştiu, nu sunt bolnav. Carenţa de educaţie, din păcate, ne-a adus unde suntem astăzi, iar educaţia trebuie începută din şcoli. Copiii trebuie învăţaţi că au drepturi, să-şi protejeze sănătatea de la vârste fragede şi că bolile nu apar la bătrâneţe, întâmplător. Apar pentru că avem un stil de viaţă nesănătos, neglijăm anumite consulturi, suntem tineri şi nu ne facem analize. Din păcate, am descoperit mulţi bolnavi. Avem şi o pacientă cu cancer bronhopulmonar care se află la a treia cură de chimioterapie. Este bine, urmează monitorizarea imagistică, pentru a vedea efectele tratamentului. Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer îşi doreşte ca încă doi ani să continue acest proiect. Şi atunci, eu sper să vin către Călăraşi şi să ajut cât mai mulţi oameni din acest judeţ”, a punctat navigatorul de proiect.
Una peste alta, un astfel de proiect era şi este în continuare necesar. În condiţia în care, statisticile devin din ce în ce mai îngrijorătoare în ceea ce priveşte amploarea afecţiunilor respiratorii după pandemia de COVID, în special în rândul persoanelor fumătoare şi a celor ce lucrează în zone afectate de poluare. BPOC, TBC, fibroza pulmonară idiopatică, cancerul bronho-pulmonar sunt afecţiuni ale plămânului care în România continuă sa fie depistate în stadii târzii ale bolii, când intervenţia medicului specialist constă doar în aplicarea tratamentului, iar calitatea vieţii pacientului se deteriorează rapid şi şansele de supravieţuire se reduc vizibil.
Conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Bronhopneumopatia cronică obstructivă va ajunge a treia cauză de mortalitate, la nivel global, până în 2030. În ceea ce priveşte statisticile la nivel global referitoare la fibroza pulmonară idiopatică, acestea arată că peste 3 milioane de oameni suferă de această boală. Diagnosticarea fibrozei pulmonare idiopatice (FPI) este un proces îndelungat şi dificil şi pentru mulţi bolnavi durează şi 2 ani până primesc diagnosticul potrivit. Cel mai recent studiu, desfăşurat la Universitatea din Nottingham, arată că pacienţii pot fi simptomatici chiar cu 4-5 ani înainte.
În ceea ce priveşte tuberculoza, România se clasează pe primul loc în UE la numărul de cazuri noi şi recidive. Cancerul în România înseamnă anual peste 90.000 de cazuri noi şi peste 50.000 de decese în fiecare an, iar pe locul întâi atât ca incidenţă, şi mai ales ca mortalitate, se găseşte cancerul bronhopulmonar. Potrivit studiului NELSON, cel mai mare studiu din Europa privind screeningul de cancer pulmonar, testarea prin CT low dose determină o reducere cu 24% a mortalităţii prin cancer pulmonar, la 10 ani, pentru bărbaţi şi 33% pentru femei.
Ramona BUTNARIU
