Registrul Naţional pentru infracţiuni sexuale, un instrument de prevenire şi combatere a acestui tip de infracţiuni
Poliţia Română a operaţionalizat Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor. Acesta se organizează şi se ţine de unităţile Poliţiei Române şi se constituie ca o evidenţă diferită de cea a cazierului judiciar, în cadrul Sistemului Naţional de Evidenţă Informatizată a Cazierului Judiciar.
Modelele formularelor – tip folosite în activităţile prevăzute de lege au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 127/13.02.2020, pentru stabilirea modelelor formularelor-tip folosite în activitatea privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor. Registrul este un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi
identificare operativă a persoanelor care au comis infracţiuni privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, în care se ţine evidenţa următoarelor persoane: persoanelor fizice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal potrivit prevederilor Legii nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a celor faţă de care au fost dispuse măsuri procesual-penale în legătură cu infracţiunile anterior enumerate, de către organele române competente; persoanelor de cetăţenie română, despre care s-au primit comunicări de luare în evidenţă din partea autorităţilor centrale din celelalte state member şi a autorităţilor competente din statele terţe, cu privire lasăvârşirea unei infracţiuni de acest fel; persoanelor născute în străinătate, despre care s-au primit comunicări din partea autorităţilor competente ale altor state, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni dintre cele enumerate şi cu privire la care sunt date că se deplasează sau că se pot deplasa pe teritoriul României.
Nu se pot înscrie persoanele care, la data comiterii faptelor, erau minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată a dispus aceasta în mod expres, în cadrul unui proces penal. Certificatul de integritate comportamentală este documentul eliberat persoanelor fizice, care atestă lipsa înscrierilor în Registru sau, după caz, datele înscrise în Registru cu privire la acestea. Persoanele fizice interesate îl pot obţine în aceleaşi condiţii în care se poate dobândi certificatul de cazier judiciar, respective în baza unei cereri-tip, cu datele cu caracter personal completate şi motivată, depusă personal la orice unitate sau subunitate de poliţie în care funcţionează ghişeu de eliberare a certificatelor de cazier judiciar.
Solicitanţii vor putea depune cererea-tip completată în prealabil sau vor putea opta pentru tipărirea acesteia din sistemul informatic, de către personalul de la ghişeu, caz în care le va reveni doar obligaţia semnării documentului. Certificatul de integritate comportamentală se poate solicita şi de către avocatul persoanei fizice, în baza împuternicirii avocaţiale emise cu respectarea prevederilor Legii nr.
51/1995 sau de către un alt împuternicit, pe baza unei procure autentificate de către un notar public. Certificatul de integritate comportamentală se eliberează în termen de cel mult 3 zile de la data solicitării şi este valabil 6 luni de la data eliberării. Acesta nu substituie certificatul de cazier judiciar. În certificatul de cazier judiciar se înscriu hotărârile judecătoreşti rămase definitive care produc efecte juridice, în timp ce în certificatul de integritate comportamentală se înscriu datele disponibile cu privire la săvârşirea infracţiunilor indicate de lege.
Copia de pe Registru este documentul eliberat autorităţilor române competente, care atestă lipsa înscrierilor în Registru sau, după caz, datele înscrise în Registru cu privire la persoanele verificate. Organele de urmărire penală sau instanţele de judecată, precum şi instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi justiţie pot primi o copie de pe Registru în aceleaşi condiţii în care pot obţine copie de pe cazierul judiciar, respectiv în baza unei cereri care conţine datele cu caracter personal ale persoanei verificate şi care se adresează unităţii de poliţie în a cărei rază administrativ-teritorială s-a născut persoana fizică sau Inspectoratului General al Poliţiei Române, în cazul persoanelor născute în străinătate.
Instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice, centrale şi locale, instituţiile din sistemul de învăţământ, sănătate sau protecţie socială, precum şi orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane vulnerabile ori care presupune examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane pot primi copie de pe Registru în aceleaşi condiţii în care pot obţine extrasul de pe cazierul judiciar, respectiv în baza consimţământului persoanei interesate şi a unei cereri care conţine datele cu caracter personal şi care se adresează unităţii de poliţie în a cărei rază administrativ-teritorială s-a născut persoana fizică sau Inspectoratului General al Poliţiei Române, în cazul persoanelor născute în străinătate.
Instituţiile stabilesc, în funcţie de legislaţia proprie şi de nevoia de a cunoaşte, la ce interval de timp este necesară solicitarea certificatului de integritate comportamentală şi a certificatului de cazier judiciar. Atât în certificatul de integritate comportamentală, cât şi în copia de pe Registru se înscriu toate datele existente în Registru cu privire la persoana în cauză. Atât cererea pentru obţinerea certificatului de integritate comportamentală, cât şi cea pentru obţinerea copiei de pe Registru trebuie să respecte formatul stabilit prin Hotărârea nr. 127/2020, pentru stabilirea modelelor formularelor-tip folosite în activitatea privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor. În aplicarea prevederilor Legii nr. 118/2019, începând cu data de 25.07.2019 şi până la operaţionalizarea Registrului, la solicitarea persoanelor fizice interesate sau a instituţiilor abilitate, structurile de cazier judiciar au eliberat adeverinţe din care să rezulte dacă persoana verificată a săvârşit vreuna dintre infracţiunile care fac obiectul Registrului.
Procedura de rectificare a datelor înscrise în Registru este similară celei prevăzute la art. 32 şi 33 din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care vizează rectificarea datelor înscrise în evidenţele cazierului judiciar. Odată cu operaţionalizarea Registrului, toate persoanele aflate în evidenţele cazierului judiciar privind săvârşirea infracţiunilor anterior enumerate şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute în Legea nr. 118/2019 au fost înscrise şi în Registru.
În scopul prevăzut de Legea nr. 118/2019, persoana înscrisă în Registru este supusă fotografierii, înregistrării dactiloscopice, precum şi prelevării probelor biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, fără consimţământul acesteia. Prevederile se aplică şi persoanelor de cetăţenie română, despre care s-au primit comunicări de luare în evidenţă din partea autorităţilor din statele membre ale Uniunii Europene sau terţe, precum şi persoanelor născute în străinătate, despre care s-au primit comunicări din partea autorităţilor competente, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni din cele enumerate şi cu privire la care sunt date că se deplasează sau că se pot deplasa pe teritoriul României. Fotografierea, prelevarea datelor dactiloscopice, precum şi prelevarea probelor biologice se realizează de către personalul Poliţiei Române instruit în acest sens, utilizând procedeele specifice de lucru şi infrastructura existente la nivelul acestei instituţii. În vederea efectuării operaţiunilor anterior descrise, persoana în cauză este înştiinţată cu privire la obligativitatea de a se prezenta, în termen de 5 zile lucrătoare de la înştiinţare, la sediul organului de poliţie competent, pe raza căruia îşi are domiciliul sau reşedinţa. Persoanele născute sau condamnate în străinătate au obligaţia de a se prezenta la cel mai apropiat organ de poliţie competent. Dacă persoana înscrisă în Registru nu se prezintă la sediul organului de poliţie sau dacă refuză să se supună fotografierii, înregistrării dactiloscopice sau prelevării probelor biologice, va fi constrânsă la aceasta. Persoanele înscrise în Registru au obligaţia de a se prezenta periodic la organele de poliţie, pe raza cărora domiciliază sau îşi au reşedinţa, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, pentru a comunica acestora informaţii relevante referitoare la profesia, meseria sau activitatea pe care o desfăşoară, mijloacele de existenţă, persoanele minore, în vârstă, cu dizabilităţi sau vulnerabile cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct şi sistematic, unităţile de învăţământ şcolar sau preşcolar, taberele de copii, spitalele de copii sau orice loc frecventat în mod preponderent de copii, în care au avut acces în această perioadă, adresa unde locuiesc şi modalitatea de comunicare cu organele de poliţie.
Persoanele înscrise în Registru au obligaţia de a anunţa, în prealabil, organul de poliţie pe raza căruia locuiesc, în cazul intenţiei efectuării oricăror deplasări din localitatea de domiciliu mai lungi de 15 zile, inclusiv cu privire la localitatea de destinaţie, scopul deplasării, perioada de deplasare şi mijlocul de transport folosit; de a se prezenta la organul de poliţie pe raza căruia îşi stabilesc locuinţa, pentru a comunica despre aceasta şi a fi luate în evidenţă, în termen de cel mult 3 zile.
Nerespectarea obligaţiilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Potrivit prevederilor Legii nr. 118/2019, ministerelor de resort şi organelor administraţiei publice centrale şi locale le-a revenit obligaţia ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, să evalueze cadrul legal din domeniul de competenţă şi, după caz, să demareze procedurile necesare de natură legislativă şi/sau administrativă, pentru a se asigura că unei persoane înscrise în Registru i se interzice, temporar sau permanent, să desfăşoare activităţi profesionale, activităţi de voluntariat sau orice alt tip de activităţi care presupun: contactul direct cu copiii; contactul direct cu persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de personae vulnerabile; examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane.
Petruţa RIDICHE
