Recomandări ISU Ialomița: Cum se poate preveni riscul de înec pe perioada verii
În luna iunie, județul Ialomița a înregistrat prima victimă a fluviului Dunărea, un băiat de doar 13 ani. Luna trecută, un alt băiat de 15 ani și-a pierdut viața pentru că s-a aventurat în apele unei bălți de pe raza localității Bărcănești. Vremea din ce în ce mai caldă îi îndeamnă pe tineri la scăldat. Însă, pentru a evita adevărate tragedii, este foarte important ca scăldatul să se facă doar în locuri special amenajate și sub atenta supraveghere a unui adult.
Pentru prevenirea riscurilor de înec, Inspectoratul pentru Situații de Urgență
„Barbu Catargiu” al județului Ialomița recomandă mai multe măsuri, extrem de importante, care trebuie cunoscute de toți cetățenii. „Scăldatul trebuie să se facă doar în locurile special amenajate în acest sens. Nu vă scăldaţi în râuri, lacuri, canale de irigaţii sau alte cursuri de apă unde malurile sunt abrupte. Nici acolo unde curenţii sunt foarte puternici, albiile nămoloase sau pline cu plante, pietre, crengi şi trunchiuri de copaci. Nu intrați în apă după expunere îndelungată la soare ori după ce ați consumat alcool! Foarte important! Dacă nu ştiţi să înotaţi foarte bine, nu vă aventuraţi în locuri periculoase, nesupravegheate. Folosiţi în acest scop doar bazinele special amenajate şi supravegheate de personal calificat. De asemenea, se vor respecta întotdeauna recomandările administratorului locului de agrement. Se va folosi întotdeauna echipamentul de protecţie furnizat de acesta. Le recomandăm părinţilor să-şi supravegheze atent copiii şi să nu-i lase niciodată singuri în apă! Este indicat ca autorităţile publice locale şi operatorii economici care administrează sau au pe raza teritorială cursuri de apă ori alte suprafeţe de apă ce pot prezenta pericol de înec, să identifice aceste locuri. Trebuie să le semnaleze prin instalarea unor panouri de avertizare”, transmit reprezentanții IJSU.
Mai mult, aceștia informează cetățenii cu privire la principalele măsuri ce trebuie îndeplinite pentru salvarea unei victime căzută în apă. De exemplu, aruncarea unei funii cu un capăt de prindere, folosirea unui băț lung sau aducerea unei bărci lângă victimă și remorcarea până la mal. A nu se încerca mutarea victimei în barcă, deoarece există riscul de răsturnare a acesteia. Apa prea rece poate împiedica victima de a apuca obiecte sau de a ajunge la ele pentru a se salva. Se poate încerca salvarea prin înot până la victimă numai în cazul în care salvatorul este antrenat pentru astfel de evenimente nedorite. A nu se încerca acest lucru dacă salvatorul nu știe foarte bine să înoate. Există riscul de a se îneca împreună cu victima. Dacă se încearcă o salvare în apă, se recomandă apropierea prin spatele victimei și încercarea de liniștire a acesteia. Dacă victima este foarte speriată, poate trage salvatorul în apă. Totodată, se recomandă trecerea unui braț pe sub bărbia victimei și menținerea capului la suprafața apei. Iar în cazul în care se suspectează leziune de coloană cervicală, capul, gâtul și trunchiul se vor ține în linie dreaptă. Cea mai bună și recomandată opțiune o constituie deplasarea victimei prin plasarea ei pe o scândură.
Pentru a i se acorda primul ajutor în cazul unei victime aproape înecate, se recomandă administrarea de oxigen la nivel pulmonar, fără a agrava o potențială leziune de coloană cervicală. Dacă victima nu respiră, se va începe imediat respirația gură-la-gură. În timpul deplasării către mal a victimei se va asigura ventilația la fiecare 5 secunde. Compresiile toracice sunt dificil de efectuat în apă în cazul în care nu există o suprafață plană. Ele se vor efectua când aceasta este disponibilă. Odată ajunși la mal, se vor reevalua respirația și circulația pacientului (pulsul si bătăile cardiace). În cazul în care pacientul prezintă respirație și circulație normale fără a exista suspiciune de leziune a coloanei cervicale, se va plasa pacientul în poziție de siguranță (întins pe burtă, brațele întinse la nivelul umerilor și îndoite, capul într-o parte și piciorul de aceeași parte îndoit în unghi drept de la nivelul bazinului). Astfel, se pot menține căile aeriene libere și se asigură drenajul apei înghițite. Dacă pacientul nu respiră, se va începe resuscitarea cardio-pulmonară (respirație gură la gură și compresii toracice) până la sosirea salvării sau până ce persoana începe să respire. Iar pacientul va fi supravegheat până la sosirea personalului medical autorizat.
Petruța RIDICHE
