Reclamele la alimente nesănătoase, periculoase pentru copii
Producătorii de alimente nu protejează copiii din Europa faţă de reclamele care prezintă produsele culinare nesănătoase ca fiind minunate. Este rezultatul unei anchete desfăşurate de Organizaţia Europeană a Consumatorilor (BEUC), ca parte dintr-un proiect iniţiat de profesor Amandine Garde.
În urma unor dovezi ample că auto-reglementarea marketingului produselor pentru copii nu funcţionează, asociaţiile de consumatori cer noi reguli emise de Uniunea Europeană. Obezitatea şi kilogramele în exces afectează unul din trei copii din Europa. Numeroase instituţii, printre care Organizaţia Mondială a Sănătăţii, au atras atenţia asupra influenţei puternice pe care tehnicile de marketing a alimentelor nesănătoase o au asupra copiilor şi a modului cum ei preferă anumite produse culinare. Cu toate acestea, nu există reglementări la nivelul Uniunii Europene care să facă ordine în marketingul adresat copiilor. Singurul instrument ar fi o iniţiativă a companiilor alimentare (denumită EU Pledge), prin care ele se angajează să aplice anumite restricţii în cadrul campaniilor de promovare. Însă rezultatele anchetei BEUC prezintă o serie de deficienţe serioase ale acestui angajament. În primul rand, criteriile nutriţionale sunt prea slabe: produsele considerate acceptabile pentru a fi propuse copiilor au un conţinut mult mai mare de nutrienţi problematici (zahăr, sare), faţă de nivelul recomandat de autorităţile sanitare; Programele TV de mare audienţă sunt folosite pentru reclame, în ciuda faptului că le urmăresc mulţi copii; Regulile subestimează tacticile de marketing folosite în lumea digitală şi fizică; Firmele încalcă propriile reguli fără probleme, iar procesul de soluţionare a plângerilor este încet, ceţos, inconsistent şi prea îngăduitor.
În lumina acestor neajunsuri, organizaţiile de consumatori solicită: interzicerea publicităţii online pentru alimentele nesănătoase; interzicerea, între orele 6 şi 23, a reclamelor TV care promovează alimente nesănătoase pentru copii; privarea dreptului de a folosi tehnici de marketing adresate copiilor prin ambalajele produselor alimentare (personaje din desene animate sau mascote).
Directorul General al BEUC, Monique Goyens, atenționează că problema acestor reclame nu mai suportă amânare.
„Implicarea industriei alimentare prin înţelegeri voluntare nu serveşte decât să-i liniştească pe cei care reprezintă autorităţile şi astfel să câştige timp, iar copiii noştri sunt asaltaţi de reclame ce promovează alimente nesănătoase, în fiecare zi. Ancheta noastră, desfăşurată în 10 ţări din Europa, a identificat o gamă largă de tactici folosite de companiile alimentare. Fie că este vorba despre o invitaţie la dans, lansată de o băutură carbogazoasă pe Instagram, de plasarea pe furiş a unei reclame la biscuiţi într-un joc video sau de un poster legat de vreun fast-food, e cu totul imposibil ca aceștia să nu bage în seamă reclamele. Omniprezenţa reclamelor atât de insistente ajung să-i convingă pe copii că este normal să bea cola în loc de apă sau să ronţăie un pachet de crochete în loc de un măr. Ştiind puternica influenţă a reclamelor pentru alimente asupra copiilor, paralel cu adevărata epidemie de obezitate, factorii politici nu-şi mai pot ascunde capul în nisip. Marketingul pentru alimentele nesănătoase nu va face decât să se extindă dacă nu se iau măsuri imediate”, a declarat directorul BEUC.
„Există un consens pe plan internaţional că auto-reglementarea, de la industrie către industrie a eşuat, să-i protejeze pe copii faţă de efectul marketingului produselor alimentare nesănătoase. În lumina naturii trans-frontaliere a acestui marketing este inacceptabil ca Uniunea Europeană să rămână într-o atitudine pasivă de peste două decenii. Acest proiect reafirmă argumentul că, pentru a fi eficiente, reformele legislative trebuie să fie bazate pe dovezi şi nu pe încrederea dogmatică şi rău plasată în virtuţile auto-reglementării”, a transmis și Amandine Garde, profesor de drept la Universitatea din Liverpool.
Petruța RIDICHE