Radiografie alarmantă a copilăriei în România: sărăcie, abandon școlar, criză de vaccinare și creșterea mortalității infantile

Trei din zece copii români cresc în sărăcie, tot mai mulți abandonează școala, rata mortalității infantile a atins cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, iar vaccinarea copiilor se află într-un declin fără precedent. Aceasta este concluzia unei ample radiografii privind starea copilului în România, prezentată de Organizația Salvați Copiii cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului, la 1 iunie 2026. Datele prezentate conturează un tablou îngrijorător al copilăriei din România, în care lipsurile materiale, excluziunea socială, accesul precar la educație și vulnerabilitățile din mediul online afectează milioane de copii.

Tot mai puțini copii, tot mai multe vulnerabilități

La începutul anului 2025, România avea 3,61 milioane de copii, reprezentând doar 19% din populația rezidentă. În același timp, natalitatea continuă să scadă dramatic: în 2025 s-au înregistrat doar 145.725 de nașteri, cel mai mic număr de copii născuți-vii din 1930 până în prezent. Comparativ cu anul precedent, România a avut cu peste 11.500 mai puțini nou-născuți. În paralel, peste 33.400 de copii se află în sistemul de protecție specială, iar aproape 9.000 dintre aceștia cresc în centre rezidențiale.
Una dintre cele mai grave probleme rămâne sărăcia infantilă. Potrivit datelor analizate, 32,4% dintre copiii din România – adică peste 1,16 milioane – sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială. Deși indicatorul general a cunoscut o ușoară ameliorare în ultimii ani, sărăcia alimentară se agravează. Tot mai multe familii nu își permit o masă cu carne, pește sau proteine echivalente nici măcar o dată la două zile. Situația este dramatică în familiile monoparentale, unde aproape 26% se confruntă cu această problemă.
Impactul sărăciei se reflectă direct și în educație. Un studiu realizat de Salvați Copiii arată că aproape trei din cinci familii (58%) nu pot acoperi costurile educației fără sprijin extern, iar în cazul familiilor aflate în sărăcie severă procentul ajunge la 87%. În plus, aproape jumătate dintre copiii afectați de sărăcie nu participă la excursii sau activități școlare, România depășind semnificativ media Uniunii Europene la acest capitol.

Tot mai mulți copii dispar din sistemul educațional

Participarea la educație reprezintă un alt semnal major de alarmă. Peste 425.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani erau în afara sistemului de educație, ceea ce reprezintă peste 18% din populația școlară. Problema începe încă din educația timpurie, România având cea mai redusă rată de participare din Uniunea Europeană pentru copiii între 3 ani și începutul învățământului obligatoriu: doar 76,5%, comparativ cu media europeană de 95%. Datele arată o degradare constantă și la nivel gimnazial și liceal. Ponderea copiilor de gimnaziu aflați în afara școlii a crescut de la 12,3% în 2021 la 17,09% în 2024. În cazul adolescenților de liceu, situația este și mai gravă: procentul a urcat de la 23,02% în 2021 la 27,23% în 2024.
Fenomenul maternității timpurii rămâne unul dintre cele mai grave semnale sociale ale României. În 2025, 5.815 copii s-au născut din mame minore, iar în aproape 500 de cazuri mamele aveau sub 15 ani. Și mai îngrijorător este faptul că aproape unul din cinci copii născuți din mamă minoră nu este primul copil al acesteia. România concentrează peste 41% din totalul nașterilor europene la fete sub 15 ani, deși contribuția totală a țării la natalitatea europeană este de doar 4%. Medicii avertizează că sarcinile foarte timpurii sunt asociate cu riscuri majore pentru sănătatea nou-născuților. Copiii mamelor sub 15 ani au aproape dublu risc de a se naște cu greutate mică, în contextul în care peste 43% dintre aceste sarcini nu beneficiază de monitorizare prenatală.

Mortalitatea infantilă crește la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani

Unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale vine din sistemul de sănătate. Rata mortalității infantile a crescut în 2024 la 6,6 decese la mia de copii născuți-vii, după ce în 2023 scăzuse la 5,6 la mie. Specialiștii consideră această evoluție un regres major, România confruntându-se deja cu una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității infantile din Uniunea Europeană. În paralel, țara traversează cea mai gravă criză de vaccinare din ultimele decenii. Acceptarea vaccinului ROR (rujeolă–oreion–rubeolă) pentru prima doză a coborât la doar 47,4%, un nivel considerat extrem de periculos pentru sănătatea publică. În multe județe, acoperirea vaccinală se situează sub pragul minim recomandat, iar în unele cazuri chiar sub 30%.
Problemele copiilor români nu se limitează la lipsurile materiale sau educaționale. Datele privind sănătatea mintală arată o deteriorare accentuată a stării emoționale. Doar trei din cinci copii spun că se simt frecvent fericiți, iar un sfert afirmă că sunt adesea triști. Peste jumătate se confruntă frecvent cu oboseala, în timp ce anxietatea rămâne cea mai răspândită problemă psihologică identificată în rândul beneficiarilor serviciilor de terapie. Tot mai multe semnale de alarmă vin și din mediul digital. Aproape 80% dintre copii navighează pe internet fără restricții, iar expunerea la riscuri online este masivă.
Potrivit unei anchete sociologice recente, 60% dintre copii au fost martori ai fenomenului de cyberbullying, iar aproape jumătate dintre adolescenți au fost abordați online de persoane necunoscute. O treime dintre aceștia au raportat experiențe de hărțuire sau interacțiuni care le-au provocat disconfort. Poate cel mai grav aspect rămâne lipsa comunicării: doar 5% dintre copii spun că cer ajutorul unui adult atunci când se confruntă cu pericole în mediul online.

Bullying-ul, o problemă prezentă și în școli

Nici mediul școlar nu este perceput ca fiind complet sigur. Nouă din zece profesori și consilieri școlari consideră că elevii cu care lucrează sunt victime ale bullying-ului. Fenomenul este semnalat mai frecvent în marile orașe, profesorii din București indicând o prevalență mai mare a cazurilor comparativ cu școlile din mediul rural. În fața acestui tablou complex, organizațiile pentru protecția copilului cer intervenții urgente: sprijin financiar pentru familii vulnerabile, investiții în educație și sănătate mintală, relansarea campaniilor de vaccinare și politici publice ferme pentru prevenirea abandonului școlar și a maternității timpurii.
Pentru milioane de copii din România, copilăria continuă să fie marcată de lipsuri, insecuritate și șanse inegale la dezvoltare.

Marius BĂDRĂGAN