Provocările electorale ale senatorului Adrian Costea şi reflecţiile sale despre reforma statului român

La alegerile din 9 iunie 2024, senatorul neafiliat Adrian Costea a candidat la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Ialomiţa, din partea Partidului Alternativa Dreaptă. Politicianul a depus toate eforturile şi consideră rezultatul drept un succes personal. Căci, practic, a inventat un partid în judeţul Ialomiţa. Înregistrarea partidului a fost destul de dificilă, principala provocare fiind lipsa de experienţă. Cu ajutorul unei echipe mici s-a străduit să acopere tot judeţul cu materiale electorale, constatând ulterior că era nevoie de o cheltuială mult mai mare. În condiţiile în care, atât bugetul cât şi echipa au fost minime. Totuşi a reuşit să obţină susţinere din partea a 847 ialomiţeni, adică un procent de 0,74%, peste scorul partidului (644 voturi, 0,58%). ,,Faptul că ne-am dus undeva spre 1.000 de voturi se datorează muncii depuse. Cam cum e cu echipa naţională de fotbal la Campionatul European. Au fost nişte meciuri muncite, chiar dacă nu sunt nişte rezultate extraordinare. Campania electorală a fost pentru mine o rutină, în care am umblat cu afişe. Însă, am avut parte şi de momente memorabile. La Căzăneşti am vizitat pentru prima dată cartierul de blocuri mici, singurul loc cu aspect urban din acest mini oraş al României şi Ialomiţei. Ei bine, oamenii de acolo au rămas surprinşi, căci locul acela nu a mai fost călcat de politicieni. Am aflat că acel cartier de mini blocuri, construite pe vremea IAS-ului, nu mai dispune în acest moment de un sistem de canalizare, oamenii descurcându-se cu nişte fose septice, lucru ce mi s-a părut mult sub standardele pe care le vrem. Legal, Căzăneşti, ştim bine că, nu mai poate fi oraş, conform criteriilor din legislaţie. Eu nu sunt adeptul retrogradării lui, pentru că dacă se voia, se făcea. Chiar am cercetat toate demersurile. Partea greşită e că în 2019 sau 2018, a fost iniţiată o lege de aprobare a referendumului local, de către un parlamentar al Opoziţiei, care a picat. Într-un caz similar, orăşelul Băneasa din Constanţa a putut fi retrogradat la statutul de comună, pentru că a fost iniţiat proiectul de către cine trebuie, de cei de la putere. Poate că în cazul oraşului Căzăneşti chiar nu se vrea. Înainte de vacanţa parlamentară am avut o interpelare legată de oraşul Căzăneşti. Am spus că vreau să văd o tranziţie urbană, dacă tot are acest statut de oraş. Să fie o mai mare atenţie din partea Ministerului Dezvoltării, sunt atâtea fonduri care se pot accesa, să începem să vedem şi noi o viaţă urbană acolo. Revenind la rezultate, la două zile după alegeri eram cotat cu 1.100 de voturi. Apoi în urma unor rectificări ale rezultatelor, am avut cea mai drastică scădere dintre toţi candidaţii. S-au pierdut 250 de voturi. Dacă ai multe voturi, nu-ţi dai seama. Dar, eu, mi-am dat seama. A contribuit poate şi faptul că nu am avut observatori şi reprezentanţi în secţiile de votare. Nici măcar în Biroul Judeţean nu am avut. Am fost un pic cam încăpăţânat, căci s-au oferit oameni care voiau să câştige un ban. Dar concepţia mea este că, de ce să plătească statul nişte oameni pentru a păzi votul. Eu am încredere că un Guvern organizează alegerile şi o face corect. Sunt atâtea instituţii implicate – Autoritatea Electorală Permanentă, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – şi atunci de ce să mai dăm nişte bani unor oameni pentru a fi observatori? Dacă vrei cu adevărat ca un partid să aibă succes, el ar trebui să aibă vreo 50.000 de membri şi 18.000 de observatori în secţii, la alegeri, ca să fii sigur că votul care ţi se acordă este unul corect”, a precizat la Radio Fresh FM, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”, senatorul Costea, care, după ultima experienţă, nu mai are aşa de mare încredere în instituţiile statului în ce priveşte misiunea lor de a veghea la corectitudinea alegerilor. Dar, continuă să respecte autoritatea statului român. Acesta spune că există nişte statistici de anul trecut foarte îngrijorătoare, pe care le-a semnalat, de altfel, printr-o declaraţie politică. România a scăzut foarte mult în clasamentele mondiale privind democraţia, situându-se pe locul 60 în lume. În opinia politicianului, asta este o poziţie neonorantă. Ungaria, ţară care se ştie că are un regim autoritar şi democraţia este funcţională doar pe hârtie, se află cu 10 poziţii mai sus în clasament, respectiv pe locul 50. La capitolul cultură politică, România are nota 3,75, în timp ce Botswana are şapte şi ceva. Ori cultură politică nu înseamnă doar nivel de educaţie, ci coeziune socială şi modul în care cetăţenii se raportează şi au încredere în instituţii şi stat. Apoi, până şi Republica Moldova are un grad de cultură politică un pic mai mare decât România. ,,Continui să respect autoritatea statului român, dar un loc 60 în clasamentul mondial al democraţiilor nu ne face cinste. Suntem clasificaţi la democraţie defectuoasă de către britanici şi Statele Unite ne încadrează la democraţie semi consolidată. Avertizau încă de anul trecut că alegerile astea sunt marele nostru test al democraţiei. Nu ştiu dacă l-am trecut, căci deja l-am dat parţial”, a subliniat Adrian Costea.

„Sunt foarte pesimist în legătură cu capacitatea actualei clase politice de a reforma statul român”

Printre altele, alegerile locale erau un prilej extraordinar ca prin dezbaterea publică să se pună o veche problemă pe tapet – reforma statului român. Sunt multe localităţi care nu îndeplinesc cerinţele legale pentru a fi comune, oraşe, municipii. În primii 15 ani de după Revoluţie, în România au fost înfiinţate (prin divizare sau schimbarea statutului localităţii), 59 de municipii, 47 de oraşe şi aproximativ 225 comune, ceea ce a dus fărâmiţarea şi mai mare a UAT-urilor, cu impact financiar major. Senatorul Adrian Costea este de părere că la mijloc au fost orgolii locale şi politice. Inclusiv în cazul Căzăneştiului au fost o serie de orgolii ale unor oameni care s-au dat mari că fac din el oraş. Un alt aspect e acela că 450 de comune nu respectă legea nici măcar pragul prevăzut de 1.500 locuitori. De exemplu, în Ialomiţa, Ciocârlia are doar 800 locuitori. „Singura raţiune pentru care sunt menţinute este cea politică. Căci nu poţi să-i spui unui primar, din comuna nu ştiu care, că în mandatul următor nu va mai avea de muncă. Iar cei care s-au perindat pe la putere au fost liniştiţi, că au ieşit unii economişti şi au zis că nu va fi o mare eficientizare bugetară dacă se reduce numărul de Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT-uri) şi se comasează. Pierderile bugetului naţional cred că sunt altele, mult mai mari. Pe noi trebuie să ne afecteze ceva într-o proporţie foarte mare, ca să tăiem răul de la rădăcină. Atâta timp cât beneficiile menţinerii acestui număr de UAT-uri sunt mai mari decât efectele negative, le menţinem. Sunt foarte pesimist în legătură cu capacitatea actualei clase politice de a reforma statul român. Nu vor, nu-i interesează, nu ştiu, nu au viziune. Şi politicienii care vin pe noul val, gândesc la fel. Cred că e mai simplu să gândeşti pe termen scurt şi cu beneficii imediate. În legătură cu numărul de UAT-uri, eu am două observaţii de făcut. Peste jumătate din populaţia României, dacă nu mă înşel, trăieşte în mediul rural care, dacă e s-o iei din punct de vedere economic, este foarte neproductiv. Dacă facem un calcul cât PIB generează mediul rural şi cel urban – şi vedem câţi bani trebuie ca să menţii aparatele administrative din atâtea sute şi mii de comune – constaţi că este o mare problemă. A doua observaţie pe care vreau s-o fac este că judeţul Brăila are o populaţie aproape cât Ialomiţa, poate chiar mai mică. Are 45 de UAT-uri, în timp ce Ialomiţa are 67. Din start, Brăila deţine un avantaj în administrare. Dar la ei, poate, n-au fost orgoliile astea în care s-au despărţit comune”, a mai concluzionat senatorul ialomiţean.

Cristina ANDREI