Propunerile World Vision România pentru modificarea Proiectului Legii Învățământului Preuniversitar

Fundația World Vision România a înaintat către Ministerul Educației propunerile finale pentru modificarea Proiectului Legii Învățământului Preuniversitar. Propunerile au fost transmise de fundație în urma consultării a peste 4.000 de cadre didactice, elevi și experți în educație.
În urma consultărilor realizate de fundație, 7 din 10 profesori spun că examenele de admitere organizate de colegiile naționale vor duce la inechitate, iar 82% vor ca proba de specialitate de la Bacalaureat să rămână obligatorie. De asemenea, 93% dintre profesori cred că vocea lor contează doar în mică măsură sau nu contează deloc în realizarea noilor legi în domeniul educației. 78% dintre profesori vor ca școlile vulnerabile să primească finanțare suplimentară care să se adauge la costul standard per elev. Totodată, 6 din 10 elevi nu sunt de acord cu probă scrisă a Bacalaureatului care îi evaluează la limba română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și la științele socio-umane. 7 din 10 copii vor ca proba de specialitate a profilului studiat la liceu să rămână obligatorie la Bac. Cei mai mulți dintre elevi cred că digitalizarea ar trebui să fie prioritatea numărul I în educație.
Propunerile World Vision România pentru modificarea Proiectului Legii Învățământului Preuniversitar
Referitor la admiterea la liceu și finalizarea studiilor liceale, World Vision solicită eliminarea examenelor care pot fi realizate de către colegiile naționale pentru a-și face propria selecție a elevilor. „Până la finalul clasei a XII-a, învățământul este gratuit și obligatoriu. În aceste condiții, considerăm că încurajarea a două sisteme paralele pentru admiterea la liceu este neconstituțională și discriminatorie. Susținem ca pentru admiterea la liceu să existe același sistem de evaluare pentru toți elevii. Mai exact, diferențierea nivelului de competențe de la finalul clasei a VIII-a să se facă prin construirea unor subiecte la Evaluarea Națională care să departajeze corect elevii. Solicităm ca nu doar colegiile naționale să poată deveni unități-pilot de excelență, ci și alte unități de învățământ liceal. În activitatea noastră, de peste 30 de ani în liceele și școlile vulnerabile, am văzut mulți profesori dedicați, care reușesc să facă performanțe cu elevii lor, inclusiv să ajungă la olimpiade și alte concursuri. Credem că viziunea de la care ar trebui să pornim, ca societate, este că în orice liceu poate exista excelență, dacă profesorii și elevii primesc sprijinul moral și material necesar. Proba care evaluează competențele, dezvoltate, la materia de specialitate a profilului studiat la liceu vrem să rămână obligatorie la Bacalaureat. După cum se precizează în proiectul de lege la Art. 67(5), «învăţământul liceal este centrat pe formarea competenţelor specifice, în funcţie de filieră, profil, specializare sau calificare, și pe consolidarea și diversificarea competenţelor-cheie». Întrucât, în cei patru ani de liceu, sistemul de învățământ își propune să formeze competențe specifice elevilor, considerăm necesară evaluarea acestora. Susținem păstrarea unei probe separate la Limba Română, prin care să fie evaluate competențele de comunicare în conformitate cu nivelul vârstei și maturității absolventului de liceu, punând în prim plan dezvoltarea sa în viața socio-profesională, precum: capacitatea de-a înțelege noi idei și concepte, capacitatea de argumentare sau claritatea mesajului transmis”, transmit reprezentanții World Vision România.
Măsuri de sprijin pentru școlile și elevii dezavantajați
Tot în cadrul acestor scrisori trimise la nivel central, organizația mai solicită reintroducerea burselor de studiu pentru liceenii cu medii peste 7 și venit lunar, per membru de familie, cel mult egal cu salariul minim net pe economie. Astfel, va fi încurajată performanța a cât mai multor elevi din mediile dezavantajate. De asemenea, toate bursele trebuie să fie date exclusiv de către Ministerul Educaţiei, printr-un fond de burse care vor fi acordate de la bugetul de stat. Suplimentarea burselor nu ar trebui lăsată la latitudinea autorităţilor publice locale. Argumentul care stă la baza acestei solicitări este acela că bugetele autorităţilor publice locale diferă foarte mult (în funcţie de taxele şi impozitele colectate de la persoanele fizice sau private din comunitate). Acest lucru ar putea crea discrepanțe majore între bursele pe care le primesc copiii. Astfel, în multe localități bursele ar putea crește semnificativ, iar în altele deloc, din lipsa fondurilor. Ceea ce ar creşte inechitatea, afectând acces egal al copiilor la educaţie. În plus, având în vedere feedback-ul elevilor, Ministerul Educaţiei trebuie să ia în calcul creşterea cuantumului burselor. Doar 41% dintre elevii chestionați de organizație au afirmat despre cuantumul de burse, prevăzut în proiectul de lege, că este suficient pentru a încuraja performanțele tuturor elevilor. Bursa socială și profesională au cuantumul cel mai mic din proiect, de 300 de lei/lună, autoritățile locale având posibilitatea de a suplimenta aceste burse. În condițiile în care liceele profesionale nu vor mai putea cuprinde alte filiere precum cea teoretică sau vocațională, reprezentanții World Vision solicită Ministerul Educației clarificarea mecanismelor prin care toți elevii, inclusiv cei de la sate sau din urbanul mic, vor avea acces la orice profil de liceu doresc să studieze. Aceștia cer stipularea în lege a faptului că toți elevii care au nevoi de mobilitate pentru a studia la liceu beneficiază gratuit, la cerere, de navetă și cazare la cămin. Trebuie clarificat și modul în care cadrele didactice, de la liceele profesionale unde anumite specializări vor fi desființate, se vor reintegra în sistemul de învățământ și în ce măsură consorțiile școlare pot fi implicate în rezolvarea acestei probleme. În altă ordine de idei, programele de învățare remedială și de „Școală după școală“ ce se desfășoară în școlile dezavantajate vor include o masă caldă pe care copiii să o poată servi la școală sau în cantina unității de învățământ, cât și activități de educație non-formală. În actualul proiect de lege, aceste programe sunt prevăzute în secțiuni diferite, nu și integrate împreună. Combinarea celor trei componente (învățare remedială, masă caldă și educație non-formală) în programul World Vision România „Pâine și Mâine“, de care beneficiază 1.400 de copii din clasele I-IV din comunitățile cele mai vulnerabile de la sate, a dat rezultate extrem de încurajator. Mai exact, 82% și-au îmbunătățit rezultatele la Matematică, iar 85% la Română. În comunitățile dezavantajate, unde școlile solicită către Ministerul Educației și/sau autoritățile locale, să fie înființate mai multe posturi de consilieri și mediatori școlari care să aibă ca principală misiune prevenirea și combaterea abandonului școlar. Aceștia ar putea ajuta la procesul de identificare a nevoilor și soluțiilor pentru copiii care se află în risc de abandon. Totodată, articolul 107 (4) din proiectul de lege trebuie modificat astfel: „Costul standard per elev pentru unitățile de învățământ defavorizate, stabilite anual prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFIP, este suplimentat cu 25%“.
Organizarea activității școlare
În privința posibilității titularizării cadrelor didactice pe norme cu mai puțin de 18 ore și a procesului prin care un cadru didactic își începe cariera, având în vedere că părerile personalului didactic sunt polarizate, Ministerul Educației ar trebui să aducă unele clarificări în privința implementării acestor măsuri. „Este vorba de clarificarea rolului și a responsabilităților tehnice, financiare și administrative ale directorului administrativ, astfel încât acestea să fie complementare cu atribuțiile directorului și directorului adjunct. Această clarificare este solicitată de cadrele didactice din școlile consultate de World Vision România și este esențială pentru asigurarea impactului pozitiv al acestei funcții și evitarea suprapunerilor de rol. Tot legat de această funcție, solicităm selecția directorului administrativ să aibă în vedere competențe și experiență în managementul de proiecte, achiziții publice, cât și competențe financiar-contabile. Vrem ca în atribuțiile directorului administrativ să fie inclusă și «elaborarea și managementul proiectelor cu finanțare publică sau privată» derulate de unitatea școlară sau în parteneriat cu ONG-uri, operatori economici și alte entități care pot susține școlile. Solicităm ca funcția de director administrativ să poată deservi una sau mai multe unități de învățământ, cu normă variabilă, în funcție de numărul de elevi ai acestora. Propunerea este justificată prin nevoile variabile de resurse umane ale unităților de învățământ. În altă ordine de idei, organizația solicită construirea curriculumului disciplinei «Educație pentru viață» astfel încât să cuprindă prioritar noțiuni și practici din domeniile care îi interesează cel mai mult pe elevi. La consultarea realizată de World Vision România cu peste 1000 de elevi, aceștia au prioritizat educația financiară, educația pentru sănătate (inclusiv educația sexuală), educația pentru mediu și educația juridică. Trebuie să fie majorată și ponderea personalului didactic în consiliile de administrație ale unităților de învățământ preuniversitar. Astfel, activitatea acestora nu va fi blocată de absența de la ședințele de consiliu a persoanelor care n-au ca principal obiect de activitate organizarea actului didactic. Propunerea este întemeiată pe recomandările cadrelor didactice și pe baza statutului acestora de specialiști în educația școlară”, adaugă reprezentanții organizației World Vision România.
Palatele copiilor
Pentru cadrele didactice care activează în palatele și cluburile copiilor, membrii organizației au înaintat Ministerului Educației solicitarea ca acestea să-și poată păstra statutul profesional prevăzut de legislația în vigoare, inclusiv aceleași drepturi de salarizare, ca până în prezent. Totodată, legea trebuie să includă clarificarea posibilității de a se realiza parteneriate între unitățile de învățământ preuniversitar și palatele/cluburile copiilor pentru desfășurarea de activități de educație non-formală pentru elevi.
Propuneri de modificări la nivel instituțional central
Toate funcțiile de conducere din cadrul Autorității Naționale pentru Inspecție Școlară și Asigurarea Calității (ANISAC) vor fi ocupate prin concurs. World Vision România consideră că responsabilii pentru evaluarea externă a calității educației ar trebui să aibă un grad cât mai mare de independență pentru ca societatea să aibă o oglindă reală asupra calității educației. „Propunem ca nouă atribuție a Ministerului Educației (Art. 94) să fie organizarea de «consultări directe, extinse, periodice sau specifice ale cadrelor didactice, elevilor și părinților, prin chestionare, interviuri, dezbateri, inclusiv prin colaborarea cu organizațiile societății civile, în pregătirea actelor normative și a politicilor publice în domeniul educației». Mai bine de 80% dintre cadrele didactice și elevii consultați de organizație își doresc să fie consultați referitor la deciziile din domeniul educației. Propunem reanalizarea și diminuarea modificărilor la nivel de arhitectură instituțională. Atragem atenția că desființarea unor instituții trebuie să se facă în baza unor analize de sistem solide. Altfel, modificările majore de arhitectură instituțională riscă să bulverseze elevii și cadrele didactice în următorii ani, dar și să creeze probleme juridice și de funcționare în învățământ”, au mai precizat membrii organizației.
Răspunsul Ministerului Educației
La toate aceste propuneri, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a răspuns chiar pozitiv. Propunerile, din perspectiva sa, sunt fondate și pot fi puse în aplicare în noua lege. „Ministerul Educației apreciază colaborarea constantă cu World Vision România, în special în domeniul echității și egalității de șanse. Apreciem în egală măsură și deschiderea de a lua parte la consultarea publică cu privire la Proiectul Legii Învățământului Preuniversitar. Considerăm că, în mare parte, propunerile înaintate de World Vision România sunt fundamentate și motivate din perspectiva principiului egalității de șanse, principiu fundamental în elaborarea proiectului Legii Educației. De asemenea, apreciem faptul că propunerile World Vision sunt formulate în urma consultării unui număr semnificativ de cadre didactice, elevi și părinți“, a precizat acesta.
Consilierul ministrului Educației, Radu Szekely, a punctat că multe dintre măsurile recomandate de organizația World Vision sunt deja discutate și aprobate la nivel central. „Unele din propunerile înaintate de World Vision, ca de exemplu cele referitoare la admiterea elevilor la liceu sau la probele examenului de Bacalaureat, sunt deja discutate și unele chiar luate în considerare, fiind susținute de propuneri înaintate și de alte entități ale societății civile. Asigurarea șanselor la educație de calitate tuturor elevilor, garantarea șanselor elevilor de a-și atinge potențialul reprezintă deziderate cheie în deciziile ce stau la baza proiectului de lege. Iar asigurarea unui parcurs educațional relevant pentru potențialul individual al fiecărui elev trebuie să devină o realitate a sistemului de învățământ. Referitor la acordarea burselor, menționăm că prin proiectul de lege, decizia de acordare a burselor este descentralizată, transferată unităților de învățământ. Acestea cunosc cel mai bine situația școlară a elevilor la un moment dat. Bursele nu vor mai fi acordate în baza unor criterii arbitrare care să nu țină cont de realitatea locală și vor fi, în acest fel, mai bine conectate la scopul lor. Anume, susținerea elevilor, atât acelora cu performanțe înalte, cât și acelora vulnerabili, în procesul de educație și formare. Totuși, pentru corecta informare, trebuie specificat ca finanțarea burselor se face de la bugetul de stat, prin Ministerul Educației. Iar suplimentarea burselor din fondurile consiliilor locale întărește responsabilitatea administrațiilor locale față de educație și față de comunitatea locală pe care o deservește și creează pârghii de responsabilizare locală, întărind și relația părinților cu autoritățile locale. În ceea ce privește liceele profesionale, apreciem ca binevenite propunerile dumneavoastră cu referire la profilurile acestor licee și situația cadrelor didactice. Ministerul Educației va asigura dreptul la educație de calitate pentru copiii vulnerabili, în rândul cărora îi includem și pe elevii din mediul rural. De aceea, susținem în continuare măsurile care se adresează elevilor în situații vulnerabile care au nevoie de sprijin suplimentar pentru reducerea inegalităților cu care acești elevi pornesc în educație. Măsurile de sprijin stipulate în proiectul de lege își propun reducerea părăsirii timpurii a școlii și a abandonului școlar, prin construirea unei rețele sociale de sprijin, de exemplu prin «Școala după școală». Decizia de organizare a activităților prin «Școala după școală» îi aparține consiliului de administrație al unității de învățământ, este locală și urmărește nevoile de învățare și interesele imediate ale elevilor. De asemenea, proiectul de lege propune ca norma unui consilier școlar să fie de maximum 500 de elevi şi preşcolari sau de maxim 300 de preşcolari, o normă redusă față de situația prezentă. Cu referire la finanțarea diferențiată, proiectul de lege propune următoarele: «Costul standard per elev pentru unitățile de învățământ defavorizate, stabilite anual prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFIP, poate fi suplimentat cu 25%». Avem în vedere propunerea dumneavoastră pentru acest articol. În ceea ce privește disciplina «Educație pentru viață», care în propunerea World Vision Romania cuprinde elemente de educație financiară, educația pentru sănătate care include și educația sexuală, educația pentru mediu și educația juridică, menționăm că aceste componente sunt avute în vedere pentru schimbările de ordin curricular. Aceste schimbări sunt materializate prin planuri-cadru și programe școlare. De altfel, o parte dintre aceste componente sunt prezente și în curriculumul în vigoare, de exemplu, Educația socială pentru clasa a VII-a este Educație pentru cetățenie democratică. Iar pentru clasa a VIII-a, Educație economico-financiară. În sfârșit, deciziile de modificare a arhitecturii instituționale au la bază studii ale unor organizații naționale și internaționale (de exemplu OCDE sau Banca Mondială) și consultări în domeniu, majoritatea derulate în ultimii cinci ani în cadrul Proiectului România Educată. Regândirea rolului și a modalităților de interacțiune a diferitelor instituții subordonate Ministerului Educației are ca obiective eficientizarea administrației, a inspecției școlare, a inspecției externe, asigurarea unei mai bune consilieri a cadrelor didactice, asigurarea unei formări continue de calitate. Propunerea de lege are în vedere o transformare fundamentală a proceselor din sistemul de educație, o transformare care să aducă învățământul românesc în secolul XXI și mult mai aproape de așteptările elevilor și de realitățile societății de azi. Pentru aceasta este nevoie de sisteme și instituții care să susțină transformarea, să nu ajungem să încercăm să modelăm transformarea pe niște tipare instituționale consolidate, a căror rezistență la schimbare ar fi de înțeles“, a menționat acesta.

Petruța RIDICHE